Finanțe - Buget - Fiscalitate

Aparitia, dezvoltarea si existenta finantelor

Finantele au aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii omenesti, si anume cand exista deja un inceput al pietei de schimb al produselor sub forma de marfuri. De fapt, germenii elementelor de finante s-au consolidat la raspantia dintre comu-nitatea gentilica si oranduirea sclavagista, dezvoltandu-se de-a lungul timpului, capatand atat trasaturi comune, dar si particularitati specifice, de la o oranduire social-economica la alta, pana in zilele noastre. Finantele au evoluat o data cu dezvoltarea schimbului de marfuri mijlocit de ajutorul banilor, dar in conditiile existentei unei forme statale pe o anumita treapta a istoriei.

Prima conditie pentru aparitia si consolidarea finantelor a fost dezvoltarea schimbului de produse ale muncii oamenilor sub forma marfurilor. Acest schimb avea nevoie de o ,,marfa speciala" care sa mijloceasca orice schimb de produse. Aceasta marfa speciala care mijloceste orice schimb au constituit-o banii. La inceput sub forma de moneda metalica, inlocuita cu moneda de hartie, apoi cu moneda de cont si astazi cu moneda electronica.

A doua conditie a reprezentat-o existenta statului consolidat, ca forma de organizare umana, capabil sa apere si sa protejeze teritoriul si interesele grupurilor social statale.

Ca urmare finantele sunt strans legate de bani, iar aparitia si dezvoltarea lor este un proces istoric indelungat si complex. Acest proces a decurs din necesitatea de a satisface doua categorii de nevoi si anume:

a) pe de o parte, nevoile individuale si comune de consum dar si de protectie ale oamenilor, fie ca indivizi, fie constituiti in grupuri (organizatii), mai mici sau mai mari;

b) pe de alta parte, nevoile de aparare si organizare ale unor colectivitati, din ce in ce mai mari, ajungandu-se pana la nivelul statelor moderne, actuale.

La inceput nevoile individuale ale oamenilor au putut fi satisfacute numai prin efortul si activitatea proprie. Timpul a demonstrat ca activitatea proprie nu-i suficienta, iar cooperarea oamenilor in cadrul unor activitati comune si sociale este mai rodnica, mai sigura si mai placuta. Initial pentru a se apara in comun, apoi pentru a vana, a munci si a locui in comunitati umane. Finantele au sprijinit si contribuit esentialmente la indeplinirea si satisfacerea, din ce in ce mai usor si mai rapid, a nevoilor individuale si colective.

Nevoile individuale sau private sunt initiate si satisfacute de fiecare membru al unei comunitati, in timp ce nevoile comune sau publice solicita participarea intregii colectivitati organizate in formele statale si administrativ-teritoriale ale statelor.

Forma de organizare cea mai avansata de participare la satisfacerea nevoilor publice a fost si este statul, cu toate organismele si institutiile sale publice, centrale si locale. Poate din acest motiv istoria finantelor este strans legata de istoria statului si a economiei de schimb bazate pe bani.

Pentru nevoile colective, in prima perioada de existenta a statelor, necesitatile comune erau satisfacute prin sistemele darii in natura si prestatiilor in munca. Aceste nevoi au fost satisfacute si completate, din perioadele trecute pana in zilele noastre, cu ajutorul banilor cuveniti obligatoriu statului si cheltuiti apoi de acesta, cu alte cuvinte prin sistemul finantelor publice.

De-a lungul istoriei sunt cunoscute nenumarate modalitati de a acoperi o mare parte din nevoile comune ale colectivitatii umane de tip statal. In tabelul nr. 1.1. prezentam numai cateva din aceste modalitati cunoscute in istoria economica a Romaniei.

Deseori persoane neavizate confunda banii cu finantele atribuindu-le aceeasi natura, continut si functii. Banii, in general, mijlocesc relatiile de schimb pe piata de bunuri si servicii, satisfac masurarea valori, sprijina depozitarea valorilor si asigura efectuarea platilor atat fiecarui individ, cat si fiecarei organizatii sau statului.

Modalitati de satisfacere a nevoilor colective de-a lungul istoriei

Tabelul nr. 1.1.

Dari in natura - Prestatii in munca - Bani ? finante publice

- dijma - o parte din cereale, cai, metale, fildes

- bunuri: panza, matase, sare, vin, aur etc.

- zeciuiala, facuta de biserici

- daruri de la invinsi

- renta in munca - - claca - munci pentru feuda, stat etc.

- participare la lucrari publice pentru drumuri, irigatii, edificii etc.

- corvezi si munci pentru comunitate, oras, comuna etc.

- renta in claca - - impozite directe si indirecte

- taxe directe si indirecte

- impuneri speciale

- contributii obligatorii

- alte dari banesti

- renta in bani (financiara)

Or, banii si relatiile banesti au o sfera mai larga, mai cuprinzatoare decat sfera finantelor si relatiilor financiare, chiar daca si acestea din urma sunt de natura baneasca. Relatiile banesti includ si relatiile financiare si in consecinta finantele sunt o parte a relatiilor banesti.

De altfel cunoastem ca in procesul repartitiei primare si secundare a PIB, cand se constituie si se folosesc resursele banesti, alaturi de resursele umane, materiale si informationale se realizeaza anumite raporturi sau relatii socio-economice de natura baneasca. Prin intermediul acestor relatii banesti se infaptuieste repartitia PIB intre agentii economici, populatie si stat. De pilda platile intre clienti si furnizori, intre creditori si debitori, intre bancheri si imprumutatori, plata investitiilor din profit, plata salariilor, achitarea catre stat a impozitelor si taxelor cuvenite organelor sale, centrale sau locale etc. reprezinta relatii prin intermediul carora se constituie si se folosesc fondurile banesti nationale. Toate aceste relatii sunt tratate de stiinta economica drept relatii financiare sau si mai scurt finante.

Facand o paralela, relatiile banesti exprima o schimbare a formei valorii, ca de exemplu in actul de vazare-cumparare: un bun, sub forma de marfa, se transforma in bani cand asistam numai la o schimbare a formei valorii marfa in forma valorii bani. Altfel, daca ne imprumutam primim bani care ii restituim platindu-i la scadenta, daca platim contributia pentru pensia suplimentara vom primi in schimb tot bani sub forma pensiei si in ambele cazuri nu se schimba forma valorii, banii. In aceste ultime doua cazuri exista numai relatii financiare exprimate si mijlocite de bani.

Concluzionand, FINANTELE sau RELATIILE FINAN?CI?A?RE sunt acele relatii economice, exprimate baneste, care apar in procesul repartitiei PIB-ului in legatura cu satisfacerea nevoilor membrilor societatii. Atunci cand transferul de valoare, sub forma baneasca, are caracter nerambursabil si fara echivalent, iar una din parti este statul sau institutiile sale, care folosesc valoarea pentru nevoile colective ale societatii, identificam Finantele Publice.

2. Continutul, functiile si rolul finantelor publice

Mobilizarea si repartizarea resurselor financiare ale statului se realizeaza sub forma baneasca in procesul de repartitie a produsului intern brut (PIB). Insa nu toate reltiile banesti specifice repartitiei produsului intern brut sunt si relatii financiare de natura publica. De exemplu transformarea banilor in capital, donatiile, investitiile persoanelor fizice sau juridice in protectia mediului etc. reprezinta relatii banesti importante, dar nu reprezinta relatii financiare si cu atat mai putin relatii financiare publice.

1. Auby J. M. - Droit public, Ed. Economica, Paris, 1989;

2. Balan E. - Drept financiar, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2003;

3. Bouvier M. - Les finances locales. Ed. LGOS, Paris, 1993;

4. Lefter C. - Finante publice, contabilitate bugetara si trezorerie, Ed. Economica, Bucuresti, 2003;

5. Mosteanu T. sa., - Buget si trezorerie publica, Ed. Dustyle, Bucuresti, 2003;

6. Muzallec R. - Finances Publiques, Ed. Sirey, Paris 1993;

7. Popescu N. - Finante publice, Ed. Economica, Bucuresti, 2002;

8. Vacarel I. - sa - Finante publice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2003;