Previzualizare curs:

Extras din curs:

Noţiuni introductive privind finanţele generale

Paralela intre finanţele publice si finanţele private:

Finanţele publice includ statul, unităţile administrativ teritoriale si celelalte entităţi de drept public in timp ce finanţele private includ întreprinderile economice, societăţile de credit, societăţile de asigurări si reasigurări. In cadrul finanţelor publice, resursele sunt prevăzute in cea mai mare parte pe baza de constrag si mai rar pe baza de contrare.

Resursele utilizate in finanţele publice au drept scop satisfacerea nevoilor generale ale societăţii, in timp ce pentru un agent economic scopul este maximizarea profitului si mai ales maximizarea valorii de piaţa a firmei.

contribuabili stat beneficiari

Pers fizice (populaţia) Bugetul de stat

Soc comerciale cu capital privat,mixt sau de stat Bugete locale

Regiile autonome Bugetul asigurărilor sociale de stat

Campanii naţionale

La nivelul bugetului de stat si al bugetelor locale se calculează venituri fiscale care îmbracă forma impozitelor directe si a impozitelor directe.

Ex de impozite directe: impozit pe profit, impozituri pe venituri de natura valorica, impozit pe dividende (soc pe acţiuni) , impozit pe venituri obţinute din activitati agricole( acestea sunt bugete de stat); iar impozite pe clădiri, pe mijloace de transport ( bugete locale)

Exemple de impozite indirecte: TVA, accize (ţigări,băuturi,cafea) , taxe vamale, comisioane vamale, ele fiind incluse in preţul bunului

La nivelul bugetului asigurărilor sociale de stat vorbim de existenta contribuţiei datorate atât de către angajat cat si de către angajator . intre contribuabili, stat si beneficiari se stabilesc relaţii economice, sociale ce reflecta procesul formarii si distribuirii produsului intern brut (valoarea nou creata intr-un stat). Aceste relaţii economice care au drept scop satisfacerea nevoilor de ordin general ale societăţii (nevoi colective) poarta denumirea de relaţii financiare (finanţe).

Principalele destinaţii pe care le capătă cheltuielile publice sunt:

1. învăţământ, sănătate, cultura, arta

2. Apărare naţionala

3. Ordine publica

4. Asigurări si protecţie sociala

5. Acţiuni economice

6. Menţinerea relaţiilor diplomatice cu celelalte state

7. Întreţinerea aportului de stat

8. Rambursarea datoriei publice.

Obiectul de studiu al finanţelor publice

Noţiunea de finanţe provine din limba latina de la cuvântul finis utilizat adesea cu sensul de plata, mai târziu au derivat expresiile financing, financia pecunianta utilizate in sec 13-14 cu sensul de plata in bani. In literatura de specialitate noţiunea de finanţe este abordata din mai multe puncte de vedere.

Componentele finanţelor publice – alcătuiesc noţiunea de finanţe publice

- Fonduri bănești la dispoziţia statului ( din impozite si taxe)

- Mijloace de intervenţie a statului din economie

- Metodele de gestionare a banilor publici

- Act juridic prin care se prevăd si se aproba cheltuirea resurselor financiare publice mobilizate la dispoziţia statului pentru îndeplinirea funcţiilor si sarcinilor acesteia.

- Relaţiile economice exprimate valoric ce apar in procesul mobilizării fondurilor financiare publice si al distribuirii acestora către diferiţi beneficiari.

In evoluţia conceptelor despre finanţe s-au conturat 2 etape distincte:

1. Etapa capitalismului premonopolist – concepţii moderne

2. Etapa capitalismului monopolist – concepţii moderne

Concepţiile clasice: reflecta de fapt doctrina liberalismului economic care a dominat perioada de ascensiune a capitalismului . Activităţile economice trebuie sa se desfășoare in conformitate cu principiul ESP laissez-faire, laissez- passer enunţat întâi de Adam Smith.

Activitatea economica trebuie sa rămână apanajul întreprinderilor private,oricare intervenţie a statului, fiind considerata de natura sa perturbe iniţiativa privata, libera concurenta si mecanismele pieţei. In economie existau așa numitele legi economice in măsură să echilibreze cererea si oferta si oricare intervenţie umana sau statala era considerata ca având un efect negativ asupra mecanismului spontan. Aceste concepţii despre rolul statului si al finanţelor publice aveau mai multe consecinţe pe plan bugetar:

a. Restrângerea la maximum a cheltuielilor bugetare: pastrarea acestora la nivelul necesar realizarii functiilor trad. ale statului – functia de aparare, functia de ordine publica si de intretinere a relatiilor diplomatice (conceptul de stat Jandarm); oricare alta cheltuiala era considerata o risipa întrucât necesita prelevari suplimentare din veniturile contribuabililor (agenţii economici, persoanele fizice) reducându-le acestora libertatea de e economisi, investi sau consuma.

b. A doua consecinţă – statul avea obligţia de a echilibra veniturile sau cheltuielile bugetare, realizarea acestor cerinţe fiind considerate „cheia de bolta a finanţelor publice”- o bună gestiune a finantelor, realizarea echilibrului bugetar . Deficitul bugetar care obliga statul sa emita bani de hârtie era considerat un fenomen negativ de natură să reducă dezvoltarea economică.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Finante.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
23 pagini
Imagini extrase:
23 imagini
Nr cuvinte:
7 831 cuvinte
Nr caractere:
43 949 caractere
Marime:
47.62KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Finanțe
Predat:
la facultate
Materie:
Finanțe
Sus!