Cota unică de impozitare în Bulgaria și implicații ale acesteia

Capitolul 1. Aspecte generale privind economia Bulgariei

1.1. Contextul economic actual

Bulgaria, o ţară din fostul bloc comunist care a intrat în UE la 1 ianuarie 2007, a înregistrat o creştere economică mai mare de 6% din 2004 până în 2008, datorată numeroaselor investiţii străine directe şi a consumului.

Bulgaria are o economie de piață industrializată, aflată în zona de venituri medii spre mari și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB. După 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioadă de creștere economică rapidă, deși nivelul veniturilor a rămas unul din cele mai scăzute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386 euro) în martie 2012. Salariile reprezintă, însă, doar jumătate din totalul veniturilor casnice. PIB pe cap de locuitor în termenii parității puterii de cumpărare se ridică la 44% din media UE în 2010, conform datelor Eurostat, în timp ce costul vieții era 51% din medie. Moneda națională este leva, aflată la curs fix de schimb cu euro, la o rată de 1,95583 levа pentru un euro. Bulgăria nu face parte din zona euro și, în ciuda adoptării cursului de schimb fix, unii analiști consideră că adoptarea monedei unice europene se va putea face abia după 2015. 1

Rata șomajului a crescut la 12,6% în aprilie 2012 și creșterea PIB a trecut de la 6,2% (2008) la −5,5% (2009) în contextul crizei financiare.2 Criza a avut un impact negativ în principal asupra industriei, producând o scădere cu 10% a producției industriale naționale, o scădere de 31% în minerit și de 60% în producția de metale neferoase. Creșterea pozitivă a revenit în 2010, ajungând la 0,2% La sfârșitul lui 2011, investițiile erau însă în scădere și consumul scădea constant din cauza creșterii șomajului.

Inflaţia a crescut la un nivel record de 12,5% în luna iunie 2008, dar creşterea economică redusă, care a apărut la sfârşitul anului 2008 a declanşat o scădere a acestui indicator. Se aşteaptă o diminuare a acestui indicator la un nivel rezonabil de 2-3 % în următorii câţiva ani. Creşterile salariale excesive în combinaţie cu o creştere rapidă a masei monetare şi absenţa de reforme structurale pentru a îmbunătăţi concurenţa în anumite sectoare au condus la o presiune peste medie asupra preţurilor în anul 2008 3.

O serie de măsuri de combatere a corupţiei au fost aprobate, în special datorită faptului că unele fonduri europene erau condiţionate de adoptarea unor astfel de măsuri. Acest lucru va conduce la creşterea procentajului de fonduri europene primite şi utilizate.

Corupția rămâne o problemă gravă în țară, ea aflându-se pe locul 86 după indicele percepției corupției iar situația se înrăutățește. 4 În același timp, Bulgaria este pe locul 28 după indicele libertății economice în lume, are cele mai scăzute impozite pe venit pentru persoane și pentru firme din Uniunea Europeană și a doua cea mai mică datorie publică din statele-membre, cu 16,3% din PIB în 2011. În 2011, PIB a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597 de dolari pe cap de locuitor. 5

Bulgăria este beneficiar net de fonduri europene, în 2009 primind 589 millioane de euro.

În figură 1 este evidenţiată rata de creştere a PIB în Bulgaria în perioada 2005 – 2011, am ales această perioadă pentru a avea o perioadă de 3 ani înainte de 2008 când a fost adoptată cota unică şi efectele după 3 ani de aplicare a cotei unice. Astfel se observă că rata de creştere PIB a avut o evoluţie constată peste 6% în perioada 2005 – 2008, iar în anul 2009 a atins o valoare negativă de - 5,5%, valoarea negativă ce nu a mai fost întâlnită din anul 1970. În anul 2009, a început să se manifeste criza financiară care a afectat majoritatea ţărilor de pe mapamond, iar după 2009, datorită programelor guvernamentale implementate şi a fondurilor venite din cadrul împrumuturilor acordate de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, rata de creştere a PIB a început să aibă un trend crescător în perioada studiată.

Criza cu care s-a confruntat Bulgaria a fost gravă şi resimţită puternic de populaţie, dar, ţinând cont de situaţia internaţională, ţară s-a descurcat mult mai bine decât multe altele, a dat asigurări Baker, oferind ca exemplu stabilitatea sistemului bancar, care nu a necesitat intervenţia Guvernului.De asemenea, reprezentantul FMI a subliniat stabilitatea monedei şi lipsa unei presiuni în acest sector, deşi scăderea cu 5% a Produsului Intern Brut (PIB) este semnificativă pentru Bulgaria.6