1.1. Consideratii teoretice privind controlul
Lucrarea ,,Control financiar" este un curs universitar adresat studentilor, managerilor si in general publicului familiarizat cu conceptele si tehnicile specifice finantelor publice, finantelor firmelor si contabilitatii de gestiune.
Conform literaturii de specialitate, controlul reprezinta activitatea specific umana de verificare si analiza permanenta, periodica sau inopinata a unor procese, fenomene, operatii, informatii rezultate dintr-un domeniu sau sector oarecare, in scopul preintampinarii si lichidarii eventualelor abateri si neajunsuri.
El este pus in situatia de a emite judecati de valoare sau de conformitate, interpretand starile de lucruri sau realitatile constatate printr-o raportare continua a acestora la obiectivele de atins, normele fixate anticipat sau regulile de desfasurare prestabilite. In acest context, controlul face posibila determinarea abaterilor inregistrate, stabilind semnificatia si implicatiile lor, cauzele care le-au generat si masurile ce se impun pentru evitarea repetarii lor in viitor.
Pe cat de veche in istoria civilizatiei, pe atat de necesara, activitatea de control, la origine, tine de suspiciunea omeneasca fata de semeni, de nevoia omului de a-si proteja proprietatea si propriile interese.Cu timpul, la acest scop primordial al controlului s-au adaugat si scopuri legate de eficacitate, legalitate si oportunitate.
Baza definitiei activitatii de control isi are originea in expresia latineasca ,,contra rolus" care se poate traduce ca activitatea de verificare a actului original dupa duplicatul acestuia, activitate incredintata unei persoane specializate.
Aparitia statului a fost inceputul avantului activitatii de control care si-a imbunatatit permanent metodele, tehnicile, scopurile si obiectivele. El s-a impus ca o activitate umana utila si ceruta de celelalte activitati si niciodata nu i-a scazut rolul si importanta in societate. Perfectionarea si aprofundarea lui au avut urmari benefice asupra celor care l-au folosit, impunindu-l ca o permanenta legata de ideea de progres.
Notiunea de ,,control" este utilizata in stiintele organizatiilor inca de la inceputul secolului al XX-lea, de vreme ce Frederick Winslow Taylor (Principiile managementului stiintific, 1911) sau Henry Fayol (Administratie industriala si generala, 1918) au atribuit conducerii intreprinderii si functia de control.
La inceput, prin controlul unei organizatii s-a inteles un ,,control-sanctiune", adica o forma de control care are drept scop de a verifica adecvarea unei norme prestabilite la rezultatul unei actiuni. ,,Conducerea este un proces de cunoastere, actiune si perfectionare, un raport social intre factorii de conducere si cei condusi. Conducere inseamna prevedere, organizare, comanda, coordonare si control" (H.Fayol, 1918).
Mai tarziu, o data cu extinderea standardizarii productiei si muncii, controlul a evoluat in sensul unui ,,control bugetar", trecand de la rolul de a supraveghea a posteriori productia la acela de instrument al politicii previzionale a intreprinderii. Mutatiile din mediul de afaceri contemporan (complexitatea sporita a organizatiilor, aparitia de noi forme de concurenta, globalizarea si dereglementarea crescanda a pietelor, schimbarea rapida a tehnologiilor etc.) au dus la redefinirea notiunii de control al organizatiei, in sensul ca acesta reprezinta o actiune prin care se urmareste dominarea sau macar influentarea unui sistem.
Astfel, controlul unei organizatii este definit ca ,,un proces care inainte de o actiune orienteaza, in cursul desfasurarii actiunii ajusteaza si, odata actiunea realizata, evalueaza rezultatele sale pentru a trage invataminte utile" .
Orice organizatie (o intreprindere producatoare de bunuri, o banca, un spital public, o asociatie non-profit etc.) dispune de un ansamblu de dispozitive, care au rolul de a oferi o asigurare a calitatii deciziilor si actiunilor, referential denumit control organizational (pentru o intreprindere se vorbeste de controlul intreprinderii). Controlul este universal la nivelul unei firme deoarece se aplica la toate deciziile si la toate actiunile care se deruleaza, de unde rezulta necesitatea unei structurari a controlului organizational.
Bostan D. Ionel, Controlul financiar al afacerilor, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010
Bostan D. Ionel, Control si audit public intern, Editura Libris, Iasi, 2003
Bostan D. Ionel, Controlul fiscal, Editura Polirom, Iasi, 2003
Boulescu Mircea, Control financiar-fiscal, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Boulescu Mircea,Ghita Marcel, Control financiar si expertiza contabila, Editura Eficient, Bucuresti, 1996
Boulescu Mircea, Fuat Cadar, Sistemul de control financiar-fiscal si audit din Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005
Florea Ion, Florea Radu, Controlul economic, financiar si gestionar, CECCAR, Bucuresti, 2007
Lenghel Radu Dorin, Control si audit financiar-contabil, Editura Risoprint, Cluj, 2008
Ghita Marcel, Popescu Mihai, Auditul intern al institutiilor publice, Editura Economica, Bucuresti, 2006
Loebbecke Arens, Audit - o abordare integrala, ed. a 8-a, Editura Arc, Chisinau, 2003
Mihaiescu V. Sorin, Controlul financiar bancar, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002
Oprean Ioan, Lenghel Radu Dorin, Popa Irimie Dorin, Procedurile Auditului si Controlului Financiar, Editura Risoprint, Cluj, 2007
Tabara Vasile, Finantele publice si controlul financiar in administratia publica locala, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009
Renard Jacques, Teoria si practica auditului intern, ed. a 4-a, MFP, Bucuresti, 2002
Roman Constantin, Tabara Vasile, Control financiar si audit public, Editura Economica, Bucuresti, 2007
Camera Auditorilor din Romania (CAR), Audit financiar, 2000
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in MO nr. 219/2000, modificata si completata prin Legea nr.161/2003, publicata in MO nr. 279/2003
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
