Definirea unei discipline teoretice cu o veche traditie, asa cum este filosofia politica, este in acelasi timp o sarcina usoara, dar si una extrem de grea, daca nu chiar imposibila. Sarcina este usoara in masura in care vom fi multumiti sa ni se indice cazuri exemplare de oameni si de opere care au avut preocupari de filosofie politica sau care exprima realizari recunoscute in domeniu. Daca ne gandim la oameni ca Platon, Aristotel, Hobbes, Locke, Kant, J.St. Mill, Marx, dintre clasicii disciplinei, sau la opere ale lor, precum Republica, Politica, Leviatanul, Al doilea tratat asupra guvernamantului, Spre pacea eterna, Despre libertate, Optsprezece Brumar al lui Napoleon Bonaparte, atunci avem deja o idee cu privire la genul de preocupari teoretice pe care le consideram ca fiind de filosofie politica. Pe de alta parte insa, daca vrem sa fim pusi in fata unei definitii in sensul ei clasic - a unei expresii de genul: filosofia politica este ... - atunci sperantele noastre de a ne lamuri rapid si corect vor fi puse la incercare. Fiindca filosofi ca cei mentionati au avut abordari extrem de diferite, iar pozitiile lor, exprimate in lucrari precum cele mentionate, sunt atat de diferite incat este de-a dreptul hazardat sa se spuna ce au in comun abordarile lor sau pozitiile sustinute.
Dificultatea noastra poate proveni din mai multe locuri. Noi incercam sa spunem ce este filosofia politica. Aceasta poate insemna, mai intai, sa incercam sa spunem ce face ca o preocupare intelectuala sa vizeze politicul. Asadar, ce este politicul, ca sfera a societatii, este prima problema care se pune daca vrem sa definim filosofia politica. Dar ea nu este singura. Caci sa presupunem ca stim ce este sfera politica a societatii. Va decurge de aici ca stim in ce consta o abordare filosofica a ei? Nu neaparat. Aceasta, pentru ca viata politica a societatii
3
este obiectul de studiu al multor discipline: stiinta politica, in primul rand, apoi sociologia, psihologia, antropologia, istoria, economia etc. Fiecare dintre aceste discipline se apleaca asupra fenomenelor si proceselor politice cu instrumente proprii. Mai mult, in fiecare dintre aceste discipline exista abordari distincte. Atunci, care este directia dinspre care vine filosofia? S-ar putea crede ca e posibil sa procedam in felul urmator: sa vedem ce este in general filosofia si apoi sa aplicam ceea ce am aflat in cercetarea politicii. Strategia este insa gresita. Un personaj al lui Dickens, care voia sa stie ce e metafizica chineza, sperase ca, daca va cauta in dictionar la intrarea despre China si, separat, la cea despre metafizica, iar apoi va pune totul impreuna, va gasi si raspunsul dorit. Ceea ce de buna seama ca nu i-a reusit. Cam asa se intampla si aici: trebuie sa stim ce e filosofia politica, nu ce e filosofia in general pentru a inainta spre scopul propus.
Alt, J.E., Levi, M., Ostrom, E. (1999): Competition and Cooperation, Russell Sage, New York.
Arrow, K.J. (1951): Social Choice and Individual Values, Wiley, New York.
Arrow, K.J. (1967): ,,Values and Collective Decision-Making", in P. Laslett, W.G. Runciman (eds.), Philosophy, Politics, and Society, vol. 3, Blackwell, Oxford.
Barry, B. (1990): Political Argument, 2nd ed., University of California Press, Berkeley.
Barry, B. (1989): "Is Democracy Special?", in Democracy, Power and Justice, Clarendon Press, Oxford.
Buchanan, J.M., Tullock, G. (1965): The Calculus of Consent, Ann Arbor Paperback.
Cohen, C. (1971): Democracy, University of Georgia Press, Athens.
Elster, J. (1993): ,,Majority Rule and Human Rights", in Shute, S., Hurley, S. (eds.), On Human Rights, Basic Books.
Federalist 10 (1994): in Hassing, R.F., Hassing, A.M., Problemele republicanismului democratic, Apostrof, Cluj.
Fiorina, M.P. (1997): "Voting Behavior", in Mueller, D.C. (ed.): 1997, pp. 391 - 414.
Fishburn, P. (1970): ,,The Irrationality of Transitivity in Social Choice", in Behavioral Science, 15, pp. 119 - 123.
Fishburn, P. (1970a): ,,Arrow's Impossibility Theorem: Concise Proof and Infinite Voters", in Journal of Economic Theory, 2, pp. 103-106.
Fishburn, P. (1973): The Theory of Social Choice, Princeton University Press, Princeton.
Hart, H.L.A. (1961): The Concept of Law, Clarendon Press, Oxford.
Hayek, Fr. A. (1998): Constitutia libertatii, Institutul European, Iasi.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
