Filosofia Dreptului

PROGRAMA ANALITICA

Disciplina: Filosofia dreptului

Cursanti: Studentii anului I Administratie publica, Drept.

Durata: 1 semestru

Numar total de ore: 14 ore curs, 14 ore seminar.

OBIECTIVE GENERALE:

1. Cunoasterea de catre studenti a bazelor filosofice ale dreptului si a primelor principii cere guverneaza activitatea juridica

2. Înarmarea studentilor întelesul filosofic al notiunilor de maxima generalitate pe care se bazeazi studiul dreptului.

3. Cunoasterea de catre studenti a patrimoniului national si universal al reflectiilor generale, esentiale asupra dreptului.

EVALUARE:

Evaluarea este continua si secventiala. Ea consta din urmarirea activitatii studentilor la cursuri si seminarii, evaluarea unor referate, eseuri si puncte de vedere asupra problematicii si bibliografiei studiate, precum si în evaluarea prin examen scris si oral. Studentii care frecventeaza cel putin 50 la suta din cursuri si au cel putin un referat (eseu) sustinut în seminarii, sustin examenul prin raspunsuri la întrebari asupra unui eseu final de 1500 de cuvinte. Studentii care nu frecventeaza cursurile, precum si cei de la formele de învatamânt F.R. si I.D.D. prezinta, la examen, un eseu de 1500 de cuvinte si raspund oral la întrebari, pe baza de bilete, din toata materia.

4. TEMATICA PRELEGERILOR:

I. Obiectul, problematica si metoda filosofiei dreptului. Abordarea sistematica a filosofiei dreptului

II. Teoria fiintei si fiinta dreptului.

III. Filosofia practica, axiologia si teoria valorii în domeniul dreptului

IV. Morala si filosofia dreptului

Abordarea istorica a filosofiei dreptului

V. Idei filosofice despre stat si drept în antichitate, în evul mediu si renastere. Umanismul ca izvor al teoriei dreptului.

VI. Filosofia clasica a dreptului

VII. Curente contemporane în domeniul filosofiei dreptului.

I. OBIECTUL, PROBLEMATICA SI METODA FILOSOFIEI DREPTULUI

A. OBIECTUL SI PROBLEMATICA FILOSOFIEI DREPTULUI

1. Specificul filosofiei ca reflectie asupra lumii ca totalitate. Problematica si domeniile filosofiei.

Filosofia este o manifestare specializata a spiritului uman. Este cunoastere a temeiului existentelor, a realitatilor ultime, originare, neconditionate, de ordinul esentei, prin care se legitimeaza tot ce este sau poate sa fie. Este un ansamblu coerent de enunturi formulate prin categorii, teze si principii despre lume ca totalitate. Este studiul universalului, al primelor principii care stau la baza alcatuirii lumii. Este o reflectie asupra experientelor reale ale constiintei umane, cautare a sensului acestor experiente si a unitatii spiritului uman.

Problematica filosofiei este sugestiv prezentata de Immanuel Kant, în “Logica”, folosind patru întrebari fundamentale care preocupa omul, la nivel filosofic:

Ce pot sa stiu?

Ce trebuie sa fac?

Ce-mi este îngaduit sa sper?

Ce este omul?

Potrivit raspunsurilor pe care filosofia le da celor patru întrebari, aceasta îsi fixeaza problematica în mai multe discipline filosofice. Giorgio del Vecchio grupeaza disciplinele filosofice dupa raspun surile la primele doua întrebari kantiene, astfel:

Filosofia teoretica. Raspunzând la prima întrebare kantiana, aceasta studiaza primele principii ale existentei si ale cunoasterii si cuprinde urmatoarele ramuri ale filosofiei: “Ontologie sau Metafizica (aceasta cuprinde si Filosofia religiei si Filosofia istoriei), Gnoseologie sau Teoria cunoasterii, Logica, Psihologie, si Estetica”

Filosofia practica. Aceasta raspunde la cea de-a doua întrebare a lui Kant si cuprinde, dupa Giorgio del Vecchio, urmatoarele ramuri ale filosofiei: “Filosofie morala si Filosofia dreptului.” Autorul observa utilizarea, uneori, a termenului de Etica, fie cu sensul de Filosofie morala, fie cu sensul de Filosofie practica, în genere, caz în care este eludata existenta de sine statatoare a Filosofiei dreptului. În acelasi timp, autorul nu aminteste, în diviziunea sa, ramuri ale filosofiei fara de care însasi filosofia dreptului ar fi greu de înteles, asa cum sunt Axiologia si Filosofia culturii, circumscrise, probabil, în Filosofia istoriei, sau Antropologia, în cadrul primului gen, ori Praxiologia în cadrul celui de-al doilea. Ramâne discutabila prezenta în cadrul disciplinelor filosofice a Psihologiei, azi o disciplina care-si revendica obiectul mai degraba în rândul stiintelor empirice.