deconstruirea persp pt a înţelege modul în care aceştia şi-au constriut inst conceptuale cu ajutorul cărora şi-au cosntruit discursul, imprumutăm de asemenea instrumentele conceptuale
- se naşte în unitatea Confederaţiilor Germane, trăieşte în Imperiul German constituit 1871, după ce înfrânge Franţa- organizat în jurul Prusiei şi articulat în jurul u nor instituţii foarte particulare, unor instituţii al căror examen duce la formularea unui tip de autoritate pe care îl va numi autoritatea raţional legală, tocamai datorită birocraţiei prusace, care este în acelaşi timp raţionalizarea prin excelenţă a demersurilor şi rutina sufocantă.
- imperiu destul de divers dpdv economic: prusie cu econ agrară neantreprenorială, întemeiată pe proprietatea şi exploatarea agricolă a junkers; în partea vestică a Germ Imperiale, domină o economie org în jurul centrelor urbane, cu centre de comerţ- antreprenorial.
- când analizează tipurile de gestiune şi valorizare a bunurilor în formă monetară, el nu vorbeşte pur şi simplu despre capitalism: prodecerea şi mobilizarea pe piaţă a bunurilor=capitalism, dar poate fi clasificat: c. de pradă: nu e neap întemeiat pe calculul raţional pe termen lung, practicat mai degrabă de bănci internaţională; c. care nu se dezvoltă decât în anumite locuri- antreprenorial: întreprinderea organizată birocratic, capabilă şă proiecteze o dinamică avantajoasă a cheltuielilor şi profiturilor.
- există o leg între raortare ala propria conştiinţă şi lumea de dincolo, care generază un anumit tip de comportament.
- instrumentul metodologic pe care îl foloseşte pentru a surprinde elem semnificative este metoda comparativă; ca să înţelegem modul î n care este organizată soc germană, ca să înţelegem tipul de dominaţie valid, trebuie să recurgem la comparaţii.
- Prusia este o economia agrară, la fel şi în SUA . există oare diferenţe? da, junker- exploatare agrară feudală, valorizarea patrimoniului, în vreme ce economia sua este antreprenorială, fermierii nu sunt proprietari de pământ.
- există texte care investighează dif majore existente în spaţiul reformat european şi cel american al rel biserică politică, religie politică, ştiind că SUA fracturaeză de la întemeierea lor bis de stat, spre deos de cazul american,
- rap dintre apatenenţa rel şi cetăţenie este mai puternic decât cel stabilit în europa, pentru că precetăţenia americană este org în cadrul congregaţiilor religioase, pentru a putea fi membru al com cetăţenilor aşezaţi în diversele colonii la jum sec al XVII şi recunoscut ca individ dotat cu drepturi politice, se org după model congregaţional.
- trebuie să fii validat, o pers onorabilă- dată de apartenenţa la o biserică.
- apartenenţa pol este condiţionată de part la o struc de apartenenţă religioasă.
- chiar dacă cauzalitatea este abandonată treptat, rap dintre apart rel şi cea confesională şi ceea ce numim astăzi cetăţenie rămân foarte puternice.
- pentru a da seama de această dif, formulează o distincţie extrem de pertinentă în sociologia organizaţiilor dintre biserică (ocupată cu gestiunea apartenenţei, elem relevant este pur şi simplu apartenenţa ) şi sectă ( formă organizaţională care se interesează mult mai puţin de simpla apartenenţă formală şi mult mai mare măsură de calitatea şi profunzimea acestei apartenenţe, întemeiată pe validarea permanentă a apart, pe un mecanism de excludere şi includere care funcţionează permanent, nu are context negativ) – două forme de instituţionalizare radical diferite.
- distincţie utilă pentru a analiza tipului de apart şi modalitatea gestiunii de apart în partidele comuniste din imperiul ţarist şi din ţările europei de est, modelul este unul al sectei, al verificării perm a apartenenţei; nu talia este relevantă din această persp, ci calitatea apartenenţei.
- toate partidele demarează strategii de instituţionalizare, de transf în biserici, sub imboldul part com, după câştigarea alegerilor, prin recrutarea de membri, tentativa de transformare eşuează, anarhie a apartenenţei în toate cazurile est europene cu partide nucleare, mai bine sau mai prost organizate,
- capacitatea de a accesa resurse umane este decisivă pentru viabilitatea unei organizaţii, pc se umflă, recrutează mb, distribuie carnete nediferenţiat, a î la sf anilor 40 se ajunge la un haos, nu mai e o organizaţie ( nu e un spatiu structurat de apartenenţă, după modelul weberian), haos unde rel de supunere nu sunt respectate.
- după explozia apartenenţei care a urmat anilor 47 48, urmează o per de corectare a strategiei de transform în biserică: epurarea- per de verificare a calităţii mb, necesită un mecanism de administrare a verificării.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
