Cultura tehnică reprezintă un complex de sisteme, procese, activităţi aflate in evoluţie, iar pentru analiza acestui domeniu e necesar să distingem o structură invariantă pentru mai multe domenii şi perioade.
Un prim grup de componente – ansamblul valorilor materiale, instrumentale care alcătuiesc cultura tehnică.
Al II-lea grup – ansamblul metodelor, tehnologiilor, procedeelor folosite în domeniul tehnic al culturii. Unele domenii conţin nu numai metode ci şi metodologii.
Al III-lea grup – ansamblul de cunoştinţe care alcătuiesc principalul aspect al dimensiunii spirituale al culturii tehnice.
Natura cunoştinţelor incluse în tehnică e diversă:
- cunoştinţe fundamentale(biologice, matematice,fizice)
- cunoştinţe specifice(elaborate în diverse ramuri ale tehnicii)
- cunoştinţe particulare (furnizate de diverse ştiinţe)
- cunoştinţe generale (de natură filozofică)
Cultura tehnică include, pe lângă cunoştinţe, convingeri şi reflecţii:
Convingerile tehnice – se referă la corelaţia între mijloace şi scopuri
Reflecţiile tehnice – tehnoetica – se referă la evaluarea consecinţelor folosirii şi implementării produselor tehnice în alte domenii de activitate umană.
Limbajul tehnic reprezintă un sublimbaj al limbajului natural, este un limbaj artificial deoarece include termeni creaţi intenţionat si neînţeleşi în alte domenii.
Totalitatea aptitudinilor, deprinderilor şi calităţilor înnăscute, cultivate, care sunt necesare în activitatea tehnică definesc:
- inteligenţa tehnică
- creativitatea tehnică
facultatea A&C an 2
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.