Chestionarul

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Chestionarul constă într-o serie de întrebări la care ar trebui să răspundă o persoană; este un formular scris pe care cel chestionat completează, bifează sau încercuieşte răspunsurile. În numeroase cercetări de teren, chestionarul este o tehnică sociologică folosită cu predilecţie.

După determinarea obiectului cercetării şi a obiectivelor urmărite:

- se realizează o preanchetă (o “repetiţie“ generală a cercetării),

- se definitivează ipotezele teoretice şi se determină ipotezele de lucru,

- se identifică populaţia de investigat şi eşantionul,

- se construiesc întrebările proiectului de chestionar şi se pretestează,

- se redactează chestionarul în formă finală,

- sînt instruiţi operatorii de teren,

- se culeg datele,

- se prelucrează,

- se analizează, se adaugă, se confruntă cu date culese prin tehnici diferite,

- se întocmeşte raportul de cercetare,

- se valorifică rezultatele cercetării.

1. Cercetătorul socialului urmăreşte o problemă concretă, practică. Este important ca el să-şi clarifice din start conceptele folosite, scopul, obiectivele cercetării (dacă într-un chestionar pune întrebarea: “Ce tehnici de intervenţie foloseşte asistentul social în cazul persoanelor în vîrstă care necesită îngrijire la domiciliu - “, va trebui să definească cu claritate ce înseamnă “intervenţie“, “persoană în vîrstă“, „îngrijire la domiciliu”).

2. Urmează conturarea ipotezelor teoretice (afirmaţii netestate privind corelaţiile dintre variabilele construite pentru cercetare) şi a ipotezelor de lucru (operaţionale). Întrebările chestionarului urmăresc obţinerea unor tipuri de răspunsuri în funcţie de ipotezele formulate, fie că se vor confirma ipotezele, fie că nu). În mod « normal » (în « ştiinţa normală », pentru ca un enunţ să poată fi numit ipoteză, el trebuie să fie testabil (confruntat cu realitatea, cu faptele de observaţie, în acord cu enunţurile verificate anterior).

3. Preancheta are ca scop conturarea cu mai multă claritate a ipotezelor pe baza contactului cu terenul, ocazie cu care se vor (re)construi şi ipotezele de lucru. În această etapă are loc documentarea în vederea tratării temei de cercetare, au loc convorbiri cu persoane implicate de tematică, interviuri cu persoane din populaţia vizată pentru a solicita, culege informaţii accesibile despre temă. Analiza datelor preanchetei ne dă posibilitatea să “decantăm“ lucrurile, să formulăm cît mai adecvat întrebările întrebările de plecare şi ipotezele.

4. Determinarea populaţiei şi eşantionului. Populaţia reprezintă ansamblul oamenilor vizaţi în legătură cu tema (de exemplu, populaţia poate fi constituită din şomeri, familii monoparentale etc.). La începutul cercetării definim universul populaţiei. Dacă facem o cercetare asupra “persoanelor cu handicap“, spre exemplu, va trebui să precizăm cu claritate ce înseamnă “handicap“ şi care sunt persoanele ce pot fi incluse în această categorie. Universul populaţiei se definitivează prin enumerarea caracteristicilor obiective şi subiective ale populaţiei vizate. Deoarece populaţia poate cuprinde numeroase persoane (de exemplu, sute de mii de şomeri), în majoritatea cazurilor se folosesc eşantioane reprezentative (modele miniaturale ale populaţiei, reprezentativitatea acesteia la o anumită scară).

5. Redactarea proiectului de chestionar. La începutul fiecărui chestionar se află un text introductiv în care se specifică populaţia vizată, tema şi scopul cercetării (obiectivele trebuie prezentate onest, suficient de simplu pentru a fi înţelese de orice respondent), cine este cercetătorul, cine este beneficiarul, se asigură de anonimatul persoanei şi confidenţialitatea răspunsurilor, se mulţumeşte pentru participarea la cercetare.

Exemplu.

Avem nevoie de opiniile dumneavoastră pentru a identifica şi propune recomandări care să răspundă mai bine aşteptărilor studenţilor, să limiteze numărul plecărilor din universitate înainte de finalizarea studiilor, să vegheze la garantarea, pe parcursului studiilor, a echilibrului între dobîndirea de competenţe necesare aflării unui loc de muncă şi calitatea vieţii. Nu există răspunsuri bune şi rele! Contează doar ceea ce gîndiţi ! Informaţiile culese cu ajutorul acestui chestionar vor fi confidenţiale! Vă mulţumim că ne acordaţi circa 20 minute necesare completării acestui chestionar !

Cercetătorul nu are voie să dea alte explicaţii suplimentare celor care răspund (în afară de cele prevăzute atunci cînd a construit chestionarul). Construcţia chestionarului este în funcţie de :

- tema de studiat,

- populaţia investigată,

- tipul de întrebări preponderent,

- modul de administrare (“face to face“, tip “extemporal“, prin poştă, prin telefon (CATI- Computer Assisted Telephone Interwiewing).

Operatorul de teren urmăreşte înţelegerea întrebărilor de către subiecţii investigaţi şi înregistrarea răspunsurilor, căutînd să evite erorile (chestionarul trebuie să fie astfel construit încât datele colectate să fie valide şi fidele, altfel spus, să aibă acelaşi înţeles pentru toţi subiecţii, înţeles care să fie identic cu cel plănuit de către cercetător).

6. Chestionarul trebuie să permită în final “decodificarea“ răspunsurilor culese, analiza lor statistică sau/şi calitativă. De aceea sunt necesare precauţii, inclusiv cele legate de caracterele literelor folosite, de aşezarea întrebărilor în pagină, de ordinea lor etc. Cea mai mare grijă trebuie manifestată însă la construcţia întrebărilor.

Există mai multe tipuri de întrebări :

- întrebări factuale (care se referă la fapte, la date privind caracteristicile individuale ale persoanelor investigate : sex, vârstă, ocupaţie, studii, statut matrimonial, loc de rezidenţă, cum îşi împart timpul într-o zi obişnuită etc.),

- întrebări de cunoştinţe (solicităm persoanelor investigate informaţii asupra unor fapte la care acestea au participat, pe care le cunosc din experienţa vieţii socioumane cotidiene),

- întrebări de opinie (solicităm opinii în legătură cu anumite fapte, fenomene, procese),

- întrebări proiective (solicităm informaţii în legătură cu comportamente viitoare, potenţiale etc.),

- întrebări speciale (“filtru“, “capcană“, “de control“,“random probe“ etc.).

După formă, distingem :

- întrebări închise (cu răspunsuri precodificate, la care cei chestionaţi răspund, de obicei, prin da – nu),

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Chestionarul.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
9 pagini
Imagini extrase:
9 imagini
Nr cuvinte:
3 855 cuvinte
Nr caractere:
21 816 caractere
Marime:
33.52KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Filosofie
Predat:
la facultate
Materie:
Filosofie
Profesorului:
Ion Ionescu
Sus!