Mihai Eminescu și Jorge Luis Borges - Interferențele lecturii postmoderne

Prezentul eseu critic incearca sa demonstreze influenta pe care lectura lucrarii filosofului german Arthur Schopenhauer, Lumea ca vointa si reprezentare, a avut-o asupra viziunii poeziei si prozei fantastice realizate de doi scriitori din spatii culturale aflate la frontierele latinitatii, doua genii din epoci diferite, perioade paradoxal similare prin atmosfera: este vorba, pe de o parte, de Mihai Eminescu, considerat deschizatorul a doua drumuri in naratiunea romaneasca, cel al prozei fantastice si cel al epicii filosofice si, pe de alta parte, de Jorge Luis Borges, patriarhul postmodernismului in cultura mondiala.

Eseul critic comparativ de acest tip urmareste sa evidentieze originalitatea, noutatea viziunii, specificul sensibilitatii si al creativitatii poeziei si prozei fantastice ale celor doi scriitori cu afinitati elective clar declarate. Daca Borges l-a citit sau daca lui i s-a citit sau nu din Eminescu, nu exista marturii concrete. E sigur insa faptul ca in momentul sederii sale la Geneva, in 1916, Jorge Luis Borges a avut tangente cu literatura romana. O marturie in acest sens se gaseste in studiul lui Willis Barnstone, Borges, intr-o seara obisnuita, la Buenos Aires (Editura Curtea Veche, 2002, p. 209), care aminteste despre o intalnire in 1976 a poetului argentinian la Bloomington, Indiana (SUA), cu profesorul Matei Calinescu, caruia i-a recitat si i-a cerut sa-i traduca niste termeni romanesti dintr-o balada cu tenta pseudo-folclorica scrisa in franceza de o ,,scriitoare romanca obscura, pe care o citise la Geneva, - cu catva timp in urma- Adica in 1916." Willis Barnstone povesteste ca, dupa 60 de ani, scriitorul argentinian, ,,ca si cum ar fi citit dupa o foaie, a inceput sa ne recite o balada rimata oarecare, destul de lunga, pe care ii cazusera ochii cu jumatate de secol in urma".

Putem presupune astazi ca memoria prodigioasa a lui Borges ar fi putut sa reproduca versurile frantuzesti ale Elenei Vacarescu, din vreunul din volumele sale, precum Chants du Cobzar (Paris, 1907). Autoarea a locuit o vreme la Geneva si nu era nicidecum ,,o scriitoare romanca obscura". De ce sa nu fi fost atras Jorge Luis Borges, cel indragostit de lumea celor O mie si una de nopti, de felul in care scria si conferentia autoarea seherezadei si a eseurilor despre femeile celebre, prima scriitoare primita in Academia Romana si ale carei volume de versuri fusesera premiate de Academia Franceza ?

Sa fi fost initiat Jorge Luis Borges in literatura romana? O simpla relatare anecdotica ramane doar o presupunere. Oricum insa, nu ar fi lipsit de importanta ca cititorul prezentelor randuri sa descopere, intr-o lume in care circulatia cartilor nu se facea inca prin ceea ce azi numim, cu un termen hibrid, ,,netoteca" (adica biblioteca virtuala, termen ce combina un anglicism, net = retea, cu sufixul cuvantului biblioteca), ca afinitatile elective exista indiferent de marimea distantelor in spatiu si timp.

Cartea se adreseaza, in primul rand, studentilor facultatilor de filologie, profesorilor, cercetatorilor si tuturor celor interesati de asemanarile literare fara explicatie, de incursiunile prin marile epoci ale literaturii, de revelarea adevarurilor spirituale, de faptul ca literatura buna ramane mereu moderna. Unitatea interioara a acestor caleidoscopice incursiuni provine din curiozitatea starnita de explorarea operei celor doi scriitori de catre lectorul ramas de buna voie prizonier in labirintul literaturii. Mihai Eminescu inseamna pentru constiinta romaneasca patrunderea intr-o zona a ciclonului literar autohton care a atras preschimbarea anotimpurilor liricii, mutatii de temperatura si de culoare sufleteasca. Alaturarea spre comparatie a unor aspecte din proza sa - scheme narative socotite, cu naiv orgoliu, inventii ale contemporaneitatii- nu e intamplatoare: o opera incomplet sau rau judecata, e pe jumatate uitata. Un scriitor caruia i se publica opera abia dupa un veac de la nasterea sa sub forma de opere complete ramane o mina de aur pentru posteritate. Aceasta are privilegiul de a-l intelege si de a-i redescoperi stralucirile in lumina revarsata de alte stele de prima marime ale literaturii, asa cum e Jorge Luis Borges. O alta lamurire nu mai e necesara.

Paralelisme si tangente in biografiile spirituale ale scriitorilor Mihai Eminescu si Jorge Luis Borges

Scriitorul argentinian Jorge Luis Borges scria odata ca ,,o literatura difera de alta mai putin prin text si mai mult prin felul in care este citita." Acesta este si cazul poeziei si al prozei fantastice realizate de Mihai Eminescu si de Jorge Luis Borges sub influenta lecturii operei filosofului german Arthur Schopenhauer, apreciata in mod diferit de la o generatie la alta de catre cititorii model.

Similitudinile biografice ar putea parea niste simple coincidente, daca in poezia si proza eseistico-fantastica a celor doi scriitori nu ar exista atat de multe tangente. Dar sa nu anticipam, caci in istoria literaturii coincidentele sunt totdeauna suspecte si susceptibile interpretarilor.

a. Bibliotecile adolescentei

Formandu-se intr-un univers livresc, apreciind valorile perene ale cartilor vechi, Mihai Eminescu si Jorge Luis Borges vor pastra mereu o atitudine de pioasa recunostinta pentru bibliotecile adolescentei lor intelectuale. Jorge Luis Borges scrie in Prologul de la Evaristo Carriego in 1930: ,,Adevarul este ca am copilarit intr-o gradina, indaratul unui grilaj cu varfuri ascutite si intr-o biblioteca cu nesfarsite tomuri de engleza." Copil fiind, scriitorul argentinian invata sa citeasca foarte bine in engleza de la bunica sa, Fanny Haslam si de la guvernanta Miss Tink. Mama il invata sa citeasca in limba spaniola pe copilul pasionat de lectura, timid si rezervat. in Schita autobiografica Jorge Luis Borges marturisea: ,,daca as fi intrebat care a fost principalul eveniment din viata mea, as raspunde ca a fost biblioteca tatalui meu. Uneori cred ca niciodata nu am iesit din aceasta biblioteca."

O biblioteca cu multe carti traduse din limba franceza si cu cronicile romanesti, care reprezentau tipariturile vremii avea si caminarul Gheorghe Eminovici, tatal lui Mihai Eminescu. La Cernauti, autorul faimosului Lepturariu, profesorul de limba romana

OPERA iN VOLUME:

,,Aphorismes sur la sagesse dans la vie" par Arthur Schopenhauer Traduit en francais par J. A. Cantacuzene. Dixieme edition, Paris, Librairie Felix Alcan, 1914 / ,,Parerga und Paralipomena"/

,,Die Glucksmulle. Klassiche rumanische Erzahlungen. Ausgewahlt und ubersetzt von Dr. Jacob Paul Molin.Vorwort und Biographien von Romul Munteanu"/ Moara cu noroc. Povestiri clasice romanesti. Culegere si traducere de Dr. Jakob Paul Molin. Cuvant inainte si studiu biografic de Romul Munteanu, Berlin, Buchverlag ,,Der Morgen", 1959, 424 p., editie ce cuprinde ,,Cezara"

,,Les pages immortalles de Schopenhauer choisies et expliquees par Thomas Mann". Texte de Schopenhauer. Traduit par J. A. Cantacuzene; texte de Thomas Mann traduit par Jean Angelloz, Paris Correa, 1939 (233p.)

Borges Jorge Luis, ,,Arta narativa si magia" in ,,Antologia eseului hispanoamerican", colectia Eseuri, Editura Univers, Bucuresti, 1975

Borges, Jorge Luis, - Jurado, Alicia, ,,Qu'est ce que le bouddhisme?" Traduit par Francois Rosset, Gallimard, col. ,,Idees", 1979

Borges, Jorge Luis, ,,Arta poetica", traducere Mihnea Gafita, editie ingrijita de Calin-Andrei Mihailescu, Editura Curtea veche, Bucuresti, 2002

Borges, Jorge Luis, ,,Arta poetica", traducere Mihnea Gafita, editie ingrijita de Calin-Andrei Mihailescu, Editura Curtea veche, Bucuresti, 2002

Borges, Jorge Luis, ,,Cartile si noaptea" Editura Junimea, Iasi, 1973

Borges, Jorge Luis, ,,Obra poetica" El libro de Bocillo, Alianza Editorial Madrid, Emece Editores, Buenos Aires, 1972

Borges, Jorge Luis, ,,Opere ", Bucuresti, Editura Univers, 1999, 2 vol.

Eliade, Mircea, ,,Istoria ideilor si credintelor religioase", 4 vol., Editura stiintifica, Bucuresti, 1991

Eminescu, Mihai, ,,Poesii" Editura Librariei Socec & comp. Bucuresti, 1884

Eminescu, Mihai, ,,Poezii Proza literara", Editura Cartea Romaneasca, 1978, colectia ,,Mari scriitori romani", editie de Petru Cretia, 2 vol.

Eminescu, Mihai, in ,,Anthologie de la litterature roumaine des origines au XX-e siecle. Traduction et extrait des principaux poetes et prosateurs. Introduction historique et notice par N. Iorga et Septime Gorceix / Antologie de literatura romana de la origini pana in veacul al XX-lea. Traduceri si extrase din principalii poeti si prozatori. Introducere istorica si note de Nicolae Iorga si Septime Gorceix, Paris, Librairie Delagrave, 1920, XXXI + 311p.

Eminescu, Mihai in ,,Antologia da poesia romena de Nelson Vainer. Com una apreciacao de Guilherne de Almeida. Preficio de I.D. Balan"/ Antologia poeziei romane de Nelson Vainer. Cu o nota de acad. Guilherme de Almeida. Prefata de I.D. Balan Rio de Janeiro, Editora Civilizacao Brasileira S. A. 1966, XVI+ 240 p.

Eminescu, Mihai in ,,Antologia di novelle romene a cura di Rina d'Ergiu Caterinici"/Antologia nuvelei romanesti ingrijita de Rina d'Ergiu Caterinici, Roma, Anonima Romana Editoriale, 1925, 260 p.

Eminescu, Mihai in ,,Antologia romena de Mario Ruffini (Testi moderni)"/Antologie romana de Mario Ruffini (Texte moderne), Modena, Societa tipografica mondenese, 1940, 162 p.

Eminescu, Mihai in ,,Der arme Dionis. Aus dem Rumanischen ubersetzt von H. Sanielevici und W. Majerczik"/ Sarmanul Dionis. Traducere din romana de H. Sanielevici si W. Majerczik, Bukarest, Buchdr. Bucharester Tagblatt, 1904, 65 p.

Eminescu, Mihai in ,,Deutsche Ubertragungen. Aus den auserleseneren Dichtungen des verstorbenen rumanischen Poeten Michail Eminesco von Em. Grigorovitza"/ Traducere germana. Dintr-o culegere de poezii postume ale poetului roman Mihai Eminescu de Em. Grigorovitza, Berlin, Verlag von Alexander Dunker, 1901, XVIII + 43 p.

Eminescu, Mihai in ,,Die Faulnis Rumaniens im Lichte rumanischer Dichter und Schriftsteller. Dichtung und Aufsatze ubersetzt von Mite Kremnitz"/ Putregaiul romanesc in lumina poetilor si scriitorilor romani. Poezii si nuvele traduse de Mite Kremnitz, Munchen, Georg Muller Verlag, 1917, 249 p.

Eminescu, Mihai in ,,Die Lieder aller Volker und Zeiten von Hans Grabon"/ Cantecele tuturor popoarelor si timpurilor de Hans Grabon, Hamburg f.e. 1888, 620 p.

Eminescu, Mihai in ,,Die Weintraube. Rumanische Erzahlungen. Herausgegeben von Sextil Puscariu"/ Strugurii. Povestiri romanesti. Editate de Sextil Puscariu, Berlin - Wien- Leipzig, Karl H. Bischoff Verlag, 1943, 296 p., editie care cuprinde ,,La aniversara"

Eminescu, Mihai in ,,Eminescu in corespondenta ", Editura Muzeului Literaturii Romane, Bucuresti, 1998

Eminescu, Mihai in ,,Gedichte. Novellen. Deutsch von Maximilian

W. Schroff"/ Poezii. Nuvele. Traduse in germana de Maximilian W. Schroff, Craiova, Graph. Kunstanstalt - Samitca A.G.,1913 XVI+ 240 p.+ 1 f. portr., editie ce cuprinde ,,Sarmanul Dionis" si ,,Fat-Frumos din lacrima"

Eminescu, Mihai in ,,Hyperion. Poeme. Traduit du romain par Louis Combi"/ Luceafarul poem. Traducere din limba romana de Louis Combi, Madrid, Carpati, 1959, 16p. + portret; 4. ,,Diccionario literario de obras y personajes de todos los tiempos y de todos los paises"

T VIII/,,Dictionar literar de opere si personaje din toate timpurile si din toate tarile", Barcelona, Montaner y Symon, 1959, 590 p.

Eminescu, Mihai in ,,Poemas (Seleccion). Trad. Espagnol Maria Gabriela Corcuera. Pref. Joaquin de Entrambasagnes"/ Poezii traduse in spaniola de Maria Gabriela Corcuera. Prefata de Joaquin de Estrambasabnes. Madrid, Suca. S. Ocana, 1945,31p.