Vaccinuri și Seruri

3.1. Vaccinuri

A. Generalitati

Serurile si vaccinurile sunt biopreparate sterile care sunt utilizate cu scopul de a creste imunitatea organismului la anumite infectii cu microorganisme.

Imunitatea este proprietatea organismului de a lupta impotriva agentilor patogeni, factori declansatori de boli infectioase.

Acest tip de biopreparate se utilizeaza profilactic dar si curativ (mai rar).

Principiul de actiune a vaccinului se bazeaza pe observatia ca unele substante introduse in organism (antigen) determina aparitia unor substante (anticorpi) care actioneaza impotriva antigenilor neutralizandu-i, formand complexul antigen-anticorp.

Antigeni pot fi toxine microbiene, microorganisme care sunt agenti declansatori de diferite boli. Prin formarea si interventia anticorpilor boala este stopata (administrare curativa) sau prevenita (administrare profilactica).

Anticorpii sunt substante de natura proteica (imunoglobuline).

Imunitatea este de doua feluri:

- naturala (innascuta) - organismul nu este sensibil la microbi;

- dobandita - daca anticorpii s-au format in urma unei imbolnaviri anterioare sau prin administrarea de vaccin.

Imunitatea dobandita poate sa aiba efect toata viata sau un timp limitat. In situatia cand imunitatea este pe un timp limitat e nevoie de revaccinare la o anumita perioada de timp care difera in functie de germenul patogen luat in discutie.

Vaccinurile pot fi diferite in functie de componentele continute. Astfel avem:

- vaccinuri preparate din germeni vii atenuati:

- vaccinuri preparate din germeni omorati;

- toxine microbiene care si-au pierdut patogenia dar si-au pastrat puterea antigenica (anatoxine).

B. Istoric

Cercetari si rezultate in domeniul obtinerii de vaccinuri au caracterizat preocuparile oamenilor de stiinta din domeniul medicinii, biologiei indeosebi in ultimele secole. Evul mediu a fost perioada in care omenirea s-a confruntat cu multe epidemii si pandemii. Rezultate deosebite s-au obtinut in sec. al XIX-lea si anume:

In anul 1885 Louis Pasteur a efectuat prima vaccinare antirabica;

In anul 1896 Wright - experimenteaza vaccinul contra febrei tifoide;

In anul 1887 Victor Babes elaboreaza tehnica de atenuare a virusului rabic fix, prin caldura;

In anul 1892 Haffkine prepara primul vaccin contra bacilului tuberculozei descoperit de Koch R.

In anul 1888 in Romania se infiinteaza Institutul Antirabic din Bucuresti, Romania fiind a treia tara din lume care practica sistematic vaccinarea antirabica.

Dupa cateva decenii se descopera si vaccinuri antivirale, astfel:

In anul 1932 Sellard si Laigret prepara un vaccin pentru febra galbena;

In anul 1957 Sabin administreaza prima data vaccinul antipoliomielitic viu atenuat, pe cale orala.

In anul 1968 - se prepara vaccinul contra rubeolei;

In anul 1973 - vaccinul contra varicelei;

In anul 1976 s-a utilizat vaccinul contra hepatitei B;

Dupa 1980 s-au studiat si pus la punct metoda de preparare a vaccinului contra hepatitei virale A si B;

Mai tarziu dupa 1987 si pana in prezent se fac cercetari pentru obtinerea vaccinului anti-Hiv.

C. Caile de administrare a vaccinurilor

Vaccinurile pot fi administrate pe diferite cai:

C1 - orala: solutii, drajeuri, capsule (Broncho-Vaxon);

C2 - intranazala - inhalatii;

C3 - parenterala - injectii (intradermic, subcutanat, intramuscular).

D. Metodele de obtinere a vaccinurilor. Vaccinurile se pot obtine prin mai multe metode si anume:

D1. Vaccinuri preparate din agenti omorati: particulele bacteriene sau virale sunt omorate prin metode chimice (cu fenol, formaldehida) sau metode fizice (frig, caldura).

D2. Vaccinuri preparate din agentii vii atenuati - se realizeaza prin cultivarea microorganismelor pe organisme gazda nenaturale sau alte modalitati. Atenuarea virulentei tulpinilor bacteriene se poate realiza si prin incalzire la 42-430C.

D3. Vaccinuri preparate din polipeptide sintetice.

D4. Vaccinuri preparate din recombinatii genetice prin inginerie genetica.

E. Tipuri de vaccinuri

E1. Vaccinuri antivirale: sunt impartite in trei grupe:

a. vaccinuri virale vii atenuate (poliomielitic, rubeolic, rujeolic);

b. vaccinuri antivirale complet inactivate (gripal, poliomielitic);

c. vaccinuri antivirale inactive la fractiunea antigenica (vaccin antihepatita