Plante Medicinale -5-

Previzualizare curs:

Extras din curs:

GEI RHIZOMA

Specia se numeste GEUM URBANUM din familia ROSACEAE cu denumirea populara de ridichioara, cerentel, cuisorita. Se foloseste rizomul.

Este o planta erbacee, înalta pana la 30 – 40 centimetri, erecta, cu peri aspri pe tulpina. Frunzele bazale sunt in forma de rozeta sau cele tulpinale sunt petiolate cu 3 – 5 lobi. Se utilizeaza rizomii nedecorticati ce prezinta numeroase striuri transversale tinere. Suprafata nu este vizibila din cauza ca sunt acoperiti de numeroase radicele subtiri de dimensiuni inegale sau de vasele persistente ale acestora. Prin uscare radicelele se infasoara sau se rasucesc in jurul rizomului. Culoarea la exterior este bruna închis, iar la interior roz – bruna. Gustul este astringent, iar mirosul este slab aromat. Rizoamele in stare proaspata au miros de cuisoare si mai exact compusul eugenol.

Compozitie chimica: contin taninuri 10 – 24%, acid cafeic, acid clorogenic, acid galic si ulei volatil. Mai contine si un principiu amar.

Actiune si intrebuintari:

- astringenta (se utilizeaza in gargarisme si stomatite in combinatie

cu tinctura de propolis sub forma de badijonaje (gei rhizoma – astringenta, iar propolisul – antimicrobian));

- antiseptica datorita eugenolului;

- antidiareica (1 lingurita de cerentel cu 200 mililitri de apa se fierbe pana când apa ajunge la jumatate). Aceasta solutie se utilizeaza pentru copii mai mici de 1 an, pentru tratarea diareielor, administrata in 2 prize: dimineata si seara;

Intra in compozitia ceaiului antidiareic si ceaiului pentru gargara. Nu prezinta toxicitate, in formele farmaceutice cu mare cantitate de zahar efectul antidiareic este redus. Se mai utilizeaza pentru spalaturi vaginale, pentru tratarea leucoreei datorita principiilor antiseptice, uleiului volatil si taninurilor.

QUERCUS CORTEX

Specia se numeste QUERCUS ROBUS din familia FAGACEAE cu denumirea populara de stejar.

Se utilizeaza scoartele care se ruleaza in bucati tubulare sau sub forma de jgheaburi. Au suprafata neteda, lucioasa cu lenticele alungite. Scoartele mai groase sau mai înguste raman plate. Suprafata externa este cenusie cu nuante de argintii, iar cea interna este galben – bruna. Suprafata interna este aspra, cu striuri proeminente, ruptura este neteda, iar pe partea interna este fibroasa. Gustul este astringent, iar mirosul lipseste. Prin înmuiere dezvolta un miros particular de materie tananta.

Compozitie chimica: 8 – 20 % taninuri mixte, mai contine flavonoide, acid galic si acid elagic.

Actiune si intrebuintari:

1. Astringenta – se utilizeaza in gingivite sângerânde, hemoroizi, boli de piele, degeraturi, ulceratii, transpiratia excesiva a mâinilor si a picioarelor.

2. Hemostatica – se utilizeaza in hemoragii si scaune cu melena (sânge), antidot in intoxicatiile cu alcaloizi si unele metale.

Se mai foloseste si ca antidiareic cu bune proprietati antiseptice si astringente asupra florii microbiene (diaree pana la diverse forme de dizenterita). Se mai foloseste si ca spalaturi vaginale, in leucoree. Se foloseste si sub forma de decoct 5 – 10%. Intra in formula ceaiului diareic.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Plante Medicinale -5-.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
2 pagini
Imagini extrase:
2 imagini
Nr cuvinte:
574 cuvinte
Nr caractere:
3 224 caractere
Marime:
5.99KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Farmacie
Predat:
la facultate
Materie:
Farmacie
Sus!