Biochimie

Au drept componenta prostetica acidul fosforic legat prin legaturi esterice de grupari OH ale resturilor de aminoacizi (Ser in principal, Thr si Tyr secundar).

vitelina si fosfovitina din ou, cazeina din lapte contin un numar mare de resturi de acid fosforic. Acest lucru le imprima un caracter acid, putand forma cazeinat de calciu, de exemplu.

foarte multe proteine isi regleaza activitatea biologica fie prin atasarea unei rest fosfat (fosforilare), fie prin detasarea acestuia (defosforilare).

Contin ca grup prostetic unul sau mai multi ioni metalici, precum: Fe3+, Fe2+, Cu2+, Cu+, Zn2+, Co2+, etc.

Ionul pozitiv de metal ce contine orbitali d liberi capabili sa realizeze legatura covalenta coordinativa, este legat complex (chelat) de catenele laterale ale unor aminoacizi bazici, de exemplu histidina, ce contin perechi de electroni neparticipanti la atomul de azot.

Metaloproteinele indeplinesc roluri diverse ca:

Enzime - 2/3 din enzime sunt metaloproteine. Ex: ascorbat-oxidaza, monoaminoxidaza sunt Cu2+-enzime, anhidraza carbonica, fosfataza alcalina sunt Zn2+-enzime.

Transportori de metale - transferina transporta Fe, iar ceruloplasmina - Cu.

Depozitare de metale - feritina depoziteaza Fe

grup prostetic una sau mai multe zaharide (> 5%).

nu au un caracter repetitiv

se leaga de catena peptidica prin legaturi glicozidice:

Legatura N-glicozidica prin legarea gruparii OH de N din pozitia ? al unui rest de Asn

Legatura O-glicozidica prin legarea OH de gruparea OH dintr-un rest de Ser, Thr.

Legatura O-glicozidica prin legarea gruparii OH de gruparea OH dintr-un rest de

5-hidroxilizina.

Biochimie - proteine (cursul 3)