Automatizări Industriale

CAPITOLUL I

Studiul algoritmilor de reglare tipizaţi cu acţiune continuă

Regulatoarele tipizate cu acţiune continuă se consideră cu orientarea dată în figura IV.1.

Figura IV.1

În lucrarea de faţă se vor studia regulatoarele cu acţiune continuă de tip RG-P, RG-PI, RG-PD, respectiv RG-PID.

1. Regulatorul cu acţiune continuă de tip proporţional RG-P

Regulatorul de tip proporţional asigură o dependenţă proporţională între mărimea de comandă şi mărimea de acţionare:

(4.1)

Acestui MM-II, îi corespunde în planul complex funcţia de transfer (f.d.t.):

Valoarea coeficientului de transfer KR influenţează în mod eficient amortizarea S.R.A., respectiv rezerva de stabilitate a S.R.A. Mărirea amortizării şi a rezervei de fază rez, se soldează cu majorarea timpului de reglare tr. RG-P ideal are un singur parametru şi anume coeficientul de transfer KR (numit şi factor de amplificare).

Simbolizarea RG-P se realizează ca în figura IV.2.

RG-P real corespunde diverselor realizări tehnice ale unui RG-P ideal. Comportarea lui poate fi descrisă de un element de transfer de tip ET-PT1, caz în care ecuaţia ce descrie funcţionarea regulatorului este dată de relaţia:.

unde TF este constanta de timp a regulatorului, cât mai mică posibilă.

Figura IV.2

În practică, RG-P cu acţiune continuă se realizează cu amplificatoare operaţionale AO plecând de la schemele cunoscute sub denumirea de AO în conexiune inversoare şi AO în conexiune neinversoare.

a) AO în conexiune inversoare

Figura IV.3

Funcţia de transfer realizată este:

sau în particular . (4.2)

b) AO în conexiune neinversoare

Figura IV.4

Funcţia de transfer realizată este:

sau în particular . (4.3)

Realizările tehnice de RG-P trebuie să prevadă posibilitatea modificării coeficientului de transfer în vederea acordării în buclă închisă a regulatoarelor în cadrul S.R.A. În principiu, posibilitatea modificării lui KR se poate asigura dacă una din rezistenţele Ra sau Rr0 este ajustabilă, ceea ce însă ar duce la variaţii însemnate ale rezistenţei de intrare a montajului, respectiv la o încărcare excesivă a ieşirii operaţionalului.

sunt prezentate 3 capitole Studiul algoritmilor de reglare tipizaţi cu acţiune continuă,Noţiuni de teoria sistemelor ,Sisteme de reglare automată .