Zgomotul Tranzistoarelor Bipolare

2. Zgomotul tranzistoarelor bipolare

- studiul TB a evidenţiat că principalele surse de zgomot sunt:

a) agitaţia termică a electronilor în rezistenţele distribuite;

b) natura discretă a curentului electric;

c) captarea purtătorilor de sarcină la suprafaţa cristalului.

a) Dintre rezistenţele distribuite, cea mai importantă este Rbb’. Celelalte pot fi neglijate în comparaţie cu aceasta. Contribuţia ei se poate reprezenta ca un generator de tensiune în serie cu baza:

b) zgomotul datorat naturii discrete a curenţilor (zgomotul de alice) poate fi aproximat ca fiind zgomot alb.

- există două componente care nu pot fi neglijate:

- natura discretă a curentului de colector;

- natura discretă a curentului de bază.

- Zgomotul datorat curentului de colector poate fi reprezentat ca un generator de tensiune în serie cu baza:

- Acest zgomot poate fi echivalat cu cel generat de o rezistenţă de zgomot echivalentă:

- Zgomotul provenit de la curentul de bază poate fi reprezentat ca un generator de curent de zgomot în paralel cu intrarea:

- Si în acest caz se poate face echivalarea cu zgomotul generat de o rezistenţă paralel echivalentă:

- Se obţine schema echivalentă dată în figura 5 în care:

iar tranzistorul este nezgomotos.

Fig. 1

c) Procesul de captare a purtătorilor la suprafaţă este puternic dependent de calitatea prelucrării cristalului în vecinătatea joncţiunii.

- In urma acestui proces rezultă un zgomot devenit “zgomot de pâlpâire” sau “anormal” (zgomot 1/f) care variază invers proporţional cu frecvenţa.

- La frecvenţa înaltă această componentă nu contează.

- Plecând de la schema echivalentă de mai sus se poate arăta că, din punctul de vedere al comportării în prezenţa zgomotului, există o rezistenţă optimă pentru generator.