Anatomie - Kinetoterapie

Anatomia aparatului locomotor si implicit a miscarilor pune in aciune trei

sisteme principale:

- oasele, elementele scheletului,

- unite intre ele prin articulaii,

- mobilizate de muschi.

Definirea miscarilor nu este un lucru simplu, deoarece acestea se pot face intr-o

infinitate de direcii si implica de cele mai multe ori mai multe articulatii.

Din acest motiv s-a impus folosirea unor conventii:

1.Miscarile sunt descrise plecand dintr-o pozitie de echilibru, numita POZITIE

ANATOMICA, in care corpul este in ortostatism cu membrele inferioare lipite, paralele

si membrele superioare de-a lungul corpului, palmele privind in afara (figura I).

2. Studiul se axeaza asupra componentelor fiecarei articulatii.

3. Pentru fiecare articulatie miscarile sunt observate in trei plane de referinta.

Planele anatomice sunt suprafetele ce sectioneaza/intersecteaza imaginar corpul omenesc

sub o anumita incidenta. Miscarile au loc in aceste plane in jurul unui ax perpendicular pe

planul respectiv.

1?. Planul sagital este cel care divide corpul intr-o parte stanga si intr-o parte dreapta.

Prin extensie numim planul sagital orice plan paralel cu cel sus mentionat.

El este planul in care se executa miscarile vizibile din profil , in jurul unui ax

transversal (frontal )

O miscare in plan sagital ce duce o regiune a corpului anterior fata de pozitia

anatomica se numeste FLEXIE.

Exemplu: flexia antebratului

EXCEPTIE: - anteproiectie pentru umar(considerat complex articular)

- flexie dorsala pentru picior

- extensie pentru gamba

O miscare in plan sagital ce duce o regiune a corpului posterior fata de pozitia

anatomica se numeste EXTENSIE.

EXCEPTIE: - retroproiectie pentru umar

- flexie pentru

- flexie plantara pentru picior

Planul frontal este cel care divide corpul intr-o parte anterioara si una posterioara.

Este planul in care se fac miscarile vizibile din fata in jurul unui ax sagital

(antero-posterior).

O miscare in plan frontal care duce o regiune a corpului spre linia mediana a

corpului se numeste ADDUCTIE.

Exemplu: adductia bratului.

O miscare in plan frontal care indeparteaza o regiune a corpului de linia mediana

se numeste ABDUCTIE.

Pentru trunchi si gat o miscare in plan frontal se numeste inclinare laterala.

Exemplu: inclinare laterala dreapta.

Pentru degete linia mediana dreapta a corpului este inlocuita de axa mainii (deget

3) sau a piciorului (deget 2).

Exemplu: abductia degetului 5 il indeparteaza de axa mainii si nu de linia mediana

a corpului.

Planul transversal este cel care imparte corpul intr-o parte superioara si una

inferioara.

Este planul in care se realizeaza miscarile vizibile de sus sau de jos in jurul unui

ax vertical ( longitudinal ).

O miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in exterior se numeste

ROTATIE EXTERNA.

Exemplu: rotatia externa a coapsei.

O miscare in plan transversal care duce o parte a corpului in interior se numeste

ROTATIE INTERNA.

Exemplu: rotatia interna a bratului.

Pentru antebrat rotatia externa se numeste supinatie, iar rotatia interna pronatie.

Pentru trunchi rotatiile se realizeaza la stanga sau la dreapta.

In afara acestor miscari mai exista un tip de miscare complexa numita

CIRCUMDUCTIE. In cadrul acestei miscari segmentul trece succesiv prin

pozitiile de flexie, abductie, extensie, adductie si revine la pozitia de flexie. Ea se

poate executa si invers cu punct de plecare din orice pozitie.

Se mai descriu si miscari speciale in cadrul carora se inscriu miscarile de

INVERSIUNE si EVERSIUNE ale piciorului Inversiunea reprezinta miscarea

prin care se ridica marginea mediala a piciorului ( flexia plantara, adductia si

supinatia piciorului) iar eversiunea este miscarea inversa.