CAPITOLUL 1-INTRODUCERE
a. Rezumat
Existenta individuala si sociala a omului este conditionata de masura si
modul în care sunt satisfacute nevoile. Acestea din urma exista ca sistem si s-au
multiplicat si diversificat în timp, reflectând nivelul de dezvoltare a individului
si a societatii. Satisfacerea nevoilor este conditionata de existenta resurselor, a
caror caracteristica principala este raritatea. Preocuparile pentru studiul vietii
economice au dus la formarea si dezvoltarea stiintei proprii acestui domeniu. O
diferentiere evidenta a conceptiilor este legata nu atât de obiectul de studiu, cât
mai ales de modalitatile de abordare, de punctul de plecare în demersul
cercetarii stiintifice. Economia (Economics) este stiinta teoretica fundamentala,
ocupând locul central în sistemul stiintelor economice. Studiul
comportamentelor agentilor economici, la diferite niveluri din ierarhia spatiului
economic, a dus la conturarea microeconomiei si a macroeconomiei.
Delimitarea etapelor în formarea si dezvoltarea situatii stiintei economice
presupune identificarea filiatiei de idei si a asa numitelor situatii clasice, în
functie de care se pot distinge mai multe faze în evolutia cunoasterii stiintifice a
activitatii economice. Cercetarea stiintifica în domeniul economiei a dus la
conturarea unei metode proprii prin îmbinarea principiilor generale cu cele
specifice generate de natura domeniului de studiu.
Procedeele de analiza economica vizeaza etapele si metodele acesteia,
un rol important revenind rationamentului utilizat.
12
b.
1.1. Economia –forma principala a actiunii sociale
1.1.1. Nevoile si resursele economice
1.2. Economia si sistemul stiintelor economice
1.2.1.Aparitia si formarea stiintei economice. Sistemul
stiintelor economice.
1.2.2. Metode de cunoastere stiintifica, tehnici si instrumente
folosite în analiza economica.
c.
1.1. Economia –forma principala a actiunii sociale
Termenul de Economie are o dubla semnificatie: de stiinta si de
activitate economica.
Economia, termen sinonim cu activitatea economica, reprezinta un
proces complex ce reflecta faptele, actele, comportamentele si deciziile
oamenilor cu privire la atragerea si utilizarea resurselor în vederea producerii,
distribuirii si consumului bunurilor pentru satisfacerea nevoilor.
Activitatea economica are drept scop producerea de bunuri si servicii în
vederea satisfacerea nevoilor nelimitate ale oamenilor prin folosirea rationala
si eficienta a resurselor rare.
1.1.1. Nevoile umane
Nevoile umane sunt preferinte, dorinte, resimtiri, asteptari ale
oamenilor de a avea, de a fi, de a sti, de a crede si respectiv de a-si însusi
bunuri. Ele sunt conditionate si devin efective în functie de nivelul dezvoltarii
economico-sociale (conditionare obiectiva) si de nivelul de dezvoltare a
individului (conditionare subiectiva); Nevoile trebuie întelese ca exigente
umane, individuale sau colective, care pot fi satisfacute cu bunuri sau servicii.
Multitudinea nevoilor si continua lor diversificare a impus clasificarea
lor. Dupa natura lor nevoile umane sunt: a) nevoi natural- fiziologice; b)
nevoi spiritual – psihologice. Din punct de vedere al subiectilor purtatori
nevoile se structureaza în: a) nevoi individuale; b) nevoi de grup; c) nevoi ale
13
societatii. Din punct de vedere al importantei lor pentru viata umana
trebuintele sunt structurate în: a) nevoi primare - sunt cele indispensabile vietii;
b) nevoi secundare - sunt necesare dar nu indispensabile; c) nevoi tertiare - sunt
cele mai putin semnificative. Din punct de vedere al duratei si momentului
manifestarii lor sunt: a) nevoi curente (permanente); b) nevoi periodice; c)
nevoi rare; d) nevoi singulare.
Nevoile umane exista ca sistem si sunt dinamice. Nevoile sunt
nelimitate ca numar, dar sunt limitate în capacitate, adica satisfacerea unei
nevoi presupune consumarea unei cantitati date dintr-un bun sau serviciu.
Nevoile pot fi concurente, în sensul ca o nevoie nu poate sa se dezvolte decât în
detrimentul celorlalte nevoi si complementare, atunci când satisfacerea unei
nevoi atrage necesitatea satisfacerii altor nevoi.
Din multitudinea de nevoi ale indivizilor si ale societatii se disting
nevoile (trebuintele) economice, care sunt forme de manifestare ale
necesitatilor oamenilor, ca indivizi si ca membri ai societatii, satisfacerea lor
implicând cumpararea si consumarea de bunuri economice.
Satisfacerea nevoilor economice constituie mobilul întregii activitati
social-economice si genereaza un întreg sistem de interese. Interesele
economice reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane devenite
mobiluri ale activitatii economice care determina anumite comportamente în
vederea realizarii obiectivului de satisfacere a nevoilor.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.