Poluarea Apei

Apele naturale sunt soluţii de săruri şi gaze, care după conţinut şi categoria bazinului se clasifică:

ape dulci

salmastre

sărate.

În acelaşi bazin concentraţia diferitelor componente chimice poate varia în spaţiu, la suprafată sau în adâncime, amonte sau aval şi în timp, în funcţie de anumiţi parametri fizici cum ar fi:

temperatura

lumina

regimul de precipitaţii.

Apele poluate au o integritate cu atât mai redusă cu cât creşte gradul de impurificăre.

Modificarea integrităţii unui bazin prin poluare se răsfrânge şi asupra efluenţilor, constituind adevărate baraje de apă nocivă în special în calea deplasării peştilor spre zonele de reproducere.

Oceanul planetar reprezintă un înveliş unitar de apă al Pământului.

Suprafaţa oceanului planetar este de 361 milioane km², ceea ce constituie ¾ din suprafaţa Globului.

Volumul apelor oceanice este de 1370 milioane km³ şi constituie 95 % din volumul hidrosferei.

Adâncimea medie a oceanului planetar este de 3790 m, iar cea maximă – de 11516 m (Groapa Marianelor).

Dacă apa ar fi repartizată uniform pe suprafaţa terestră, ea ar forma un strat cu grosimea de 2700 m.

Explorarea ştiinţifică a oceanului a permis dezlegarea mai multor enigme legate de oceanul planetar. Astăzi, oamenii de ştiinţă pot descrie marea majoritate a proceselor din ocean, procese de care depinde foarte mult şi clima continentelor.

Oceanul mondial, conţine o imensă diversitate de minerale marine formate de-a lungul proceselor geologice şi cuprinde 5 oceane

Pacific

Atlantic

Indian

Arctic

Antarctic

împreună cu mările şi golfurile care se leagă prin strâmtori sau direct cu Oceanul.

Oceanul planetar oferă industriei mondiale numeroase resurse

biologice

energetice

Situat între Asia, Americi, Australia şi Antarctica.

Este legat cu:

Oceanul Arctic prin Strâmtoarea Bering

Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Drake.

Suprafaţa

160 milioane km²

împreună cu mările mărginaşe – 178,7 milioane km², ceea ce constituie ½ din suprafaţa oceanului planetar.

Volumul de apă este de 707,1 milioane km3.

Adâncimi mari sunt situate în apropierea ţărmurilor muntoase:

groapa Chile (8063 m)

groapa Kurilelor (10542 m)

groapa Japoniei (10347 m)

groapa Marianelor (11022 m)

groapa Tonga (10882 m).

Peste ⅜ din suprafaţă are adâncimi mai mari de 4000 m

⅛ – adâncimi de peste 5000 m.