Managementul dezastrelor

1.1 Introducere

Secetele constituie fenomene climatice extreme care, prin efectele lor, reprezinta calamitati naturale cu manifestare periodica, constand in reducerea drastica a precipitatiilor si resurselor de apa, pe perioade lungi de timp (de obicei un sezon sau cateva sezoane sau ani la rand). Deficitul de precipitatii conduce la reducerea rezervelor de apa disponibile pentru toate folosintele, ca si pentru protectia mediului. Seceta este considerata ca cel mai complex, dar si cel mai putin inteles hazard natural, cu efecte mai mari decat celelalte hazarde (Hagman, 1984).

Fenomenul este specific multor zone de pe glob situate atat la latitudini tropicale, cat si temperate. Cea mai mare frecventa si impact se remarca in regiunile aride si semiaride ale globului (provincii sau zone intinse din Pakistan, Afganistan, India, Iran, China, Australia, zona sub-sahariana a Africii etc.). Si in zonele temperate seceta are o incidenta ridicata, ea accentuandu-se in ultimele 2-3 decenii, ceea ce poate fi pus in legatura cu schimbarile climatice globale.

In functie de vulnerabilitatea regiunii afectate, secetele pot avea impacturi serioase socio-economice si asupra mediului inconjurator. In secolul trecut incidenta secetei a fost variabila in SUA, cea mai devastatoare a fost seceta din anii '30 care a cuprins peste 60% din teritoriul tarii in iulie 1934. Impactul a fost extrem de puternic asupra economiei si a cauzat migratia a milioane de oameni din zonele centrale spre vestul SUA. Alte secete, mai putin severe (din perioadele 1950, 1988 si 2000) au avut, de asemenea, serioase impacturi economice si sociale. Desi si alte fenomene climatice au produs pierderi economice si personale mari, seceta a avut cel mai mare impact in privinta numarului de persoane afectate. Astfel, pierderile produse in sectorul economic de secetele din perioada 1980 si 1988 au depasit 40 de miliarde USD si, mai ales, pierderea a 5000 de vieti omenesti, iar seceta din anul 2000 a determinat pierderi de 4 miliarde USD si 140 de vieti omenesti. In China, in anul 2000 seceta a condus la pierderi de productie agricola de peste 50 milioane tone. In Iran, pierderile financiare produse de seceta din 1999-2000 au fost de 3,5 miliarde USD. In India, secetele severe, afectand peste 40% din suprafata tarii, au survenit de 6 ori in intervalul de timp intre 1918 si pana in perioada de dinainte de Revolutia verde, iar pierderile productiei de cereale au fost la nivel de 25%. In partea de sud-vest a Asiei, peste 100 milioane de oameni au fost afectati in perioadele de secete extinse.

Pe teritoriul Romaniei, in secolul trecut, secetele foarte severe s-au manifestat in trei perioade: 1894-1905 (cu anul extrem de secetos 1897), 1942-1953 (cu anul extrem de secetos 1944; cu efecte serioase de ordin social si economic din cauza manifestarii secetei in perioada de sfarsit si imediat dupa al doilea razboi mondial), si 1982-1996 (cu anii extrem de secetosi 1988 si 1991).

Datorita pagubelor produse, secetele sunt incluse in categoria dezastrelor naturale, alaturi de inundatii, cutremure, uragane, eruptii vulcanice s.a. Un element care deosebeste secetele de celelalte dezastre il constituie faptul ca fenomenul se instaleaza insidios, devenind marcant dupa o perioada de timp.

Problema managementului secetelor este privita in prezent ca management al resurselor de apa, pentru ca manifestarile directe sunt in acest sector. Insa, efectele secetelor se manifesta si pe plan social, afectand conditiile de viata si starea factorilor de mediu. Acestea depind de marimea secetei (de care depinde nivelul ofertei de apa), dar si de cererea de apa. Lipsa de planificare si de actiune poate sa exacerbeze impactul fenomenelor de seceta, sa amplifice pierderile economice, sa aiba consecinte majore asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator.

Seceta agricola poate fi apreciata corect in relatie cu bilantul hidric care cuprinde ca intrari precipitatiile, ca principal element, si evapotranspiratia, ca principala iesire, si se raporteaza la valorile medii multianuale (normale) ale acestui bilant. Efectele secetelor sunt legate de durata perioadei fara precipitatii, de intensitatea sau severitatea secetei, de suprafata afectata, ca si de sezonul cand acestea se manifesta, considerat in relatie cu fazele de crestere ale plantelor, dar si cu caracteristicile ploilor (intensitate etc.), cu conditiile de teren (pante, gradul de protectie a solului etc.) si de sol (capacitatea de apa utila etc.).

1.2 Definitii

Seceta poate fi definita conceptual si operational.

Conceptual, seceta poate fi considerata ca o perioada cu deficit de precipitatii, care conduce la pierderi mari in agricultura, ca si la celelalte folosinte. Definitiile conceptuale pot sa prezinte interes pentru stabilirea politicilor de combatere a secetelor. De ex. legile australiene considera o variabilitate climatica normala in definirea secetelor si, avand in vedere aceasta viziune, statul acorda despagubiri fermierilor numai in conditiile cand secetele depasesc un anumit prag de intensitate si durata. Sub acest prag se apreciaza ca managementul lor poate fi la indemana fermierilor.

Definitii operationale. Ajuta la identificarea inceputului si sfarsitului secetei,.

Pentru agricultura, inceputul secetei poate fi evidentiat prin calcularea bilantului hidric zilnic al solului (functie de precipitatii si evapotranspiratie), stabilirea rezervei de apa a solului si compararea acesteia cu un anumit plafon minim sub care este afectata cresterea si dezvoltarea plantelor. Acest plafon difera functie de faza de dezvoltare a plantelor.

O astfel de definitie a inceputului secetei poate fi utila pentru stabilirea operationala a severitatii secetei si a impactului ei asupra nivelului productiei agricole, in pas cu monitorizarea zilnica a variabilelor climatice, a umiditatii solului si starii culturii agricole.

Definitiile operationale sunt utile si pentru studiul frecventei, severitatii, duratei secetei, ca si al suprafetei afectate de secete. Pentru aceste analize este nevoie de date climatice orare, zilnice, saptamanale sau decadale, lunare, precum si de date privind impactul secetelor (marimea productiei agricole, stocul de apa al raurilor, nivelul apelor subterane, etc.), natura acestora din urma fiind in functie de domeniul care este interesat in ceea ce priveste efectul secetelor.

1.3 Domenii de interes

1. Administratia Nationala de Meteorologie - Clima ROMANIEI http://www.inmh.ro/index.php?id=26

2. Alley, W.M. - The Palmer Drought Severity Index: Limitation and assumptions. J. Climate Appl Meteor, 23, 1984

3. Arndt, Thorsten. - Report on the status of drought preparedness & mitigation in Sub-Saharan Africa. UNDP Office to Combat Desertification and Drought, New York, UNSO, 2000, hhttp://www.gm-unccd.org/FIELD/Other/Selected/Good_Practices/Drought.htm

4. Barbu, I., Popa, I. - Monitorizarea riscului de aparitie a secetei in padurile din Romania. Bucovina Forestiera IX, 1-2. http://www.bucovina-forestiera.ro/2001/barbu.pdf

5. Bartha, I., Cojocaru, I., Giurma, I., Cismaru, C., Amariucai, M. - The Impact of the Stanca-Costesti Retention on the Water Quality of the Prut River in Drought Conditions. In Proceeding of the International Workshop "Sustainable irrigation in Areas of Water Scarcity and Drought", Oxford, sept. 1997,

6. Berbel, J. and Gomez Limon, J. A. - The impact of water-pricing policy in Spain: an analysis of three irrigated areas. Agric-water-manage. 43: 2., mar 2000.

7. Botzan, M. - Culturi irigate. Ed.Agro-silvica de stat, Buc., 1959.

8. Caliandro, A., Steduto, P., Giulivo C., Mastrorilli, M. - La programmazione degli interventi irrigui. Rev. Irrigazione e drenaggio, 4, 2001.

9. Canarache, A., Dumitru, S. - Impact of Soil Land Properties on the Effect of Drought and Soil Rating. Proc. of Central and Eastern European Workshop on Drought Mitigation, Budapest, apr. 2000

10. Carter Rebecca - The Many Dimensions of Drought, END Insight, University of Arizona, iunie 2003, http://www.arizona.edu./climas/forecasts/articles/droughtindices_June2003.pdf

11. Cheng, K. S., Yeh, H. C., and Liou, C. Y. Comparative study of drought prediction techniques for reservoir operation. J-Am-Water-Resour-Assoc. 36: 3 pp.511-521. iun 2000.

12. Cismaru C. - Referat final pentru grantul CNCSIS ,,Gestiunea integrata a secetelor agricole in partea estica a Romaniei". U.T.Iasi, 1999.

13. Cismaru, C. - Referat final pentru grantul CNCSIS ,,Cercetari privind utilizarea irigatiei deficitare in conditiile amenajarilor din Moldova". U.T.Iasi, 2004.

14. Cismaru, C., Bartha, I., Cojocaru, I., Marcoie, N., Gabor, V. - Characterizing agricultural droughts in eastern Romania. Proc. of 1-st Inter-Regional Conference on Enviroment-Water: Innovative issues in irrigation and drainage, Lisabona, 16-18 sept. 1998

15. Cismaru, C., Bartha, I., Marcoie, N., Gabor, V. - Unele caracteristici ale secetelor din ultimele decenii in partea estica a Romaniei Rev. Hidrotehnica, vol. 44, nr.11-12, 1999

16. Cismaru, C., Bartha, I., Scripcariu, D., Gabor, V., Blidaru, V.T. - Studies concerning global climatic changes impact on tendency of regional aridity aspects in Eastern Romania. Proc.of International Conference on Drought Mitigation and Prevention of Land desertification, Bled, Slovenia 2002

17. Cismaru, C., Gabor, V. - Irigatii: amenajari, reabilitari si modernizari, Ed. Politehnium, 2004

18. Colorado Climate Center - SPI Methodology. http://ulysses.atmos.colostate.edu/spi.pdf

19. Dai, A., Trenberth, K.E., Karl, Th.R. - Global Variations in Droughts and Wet Spells: 1900-1995 Geophysical Research Letters, vol. 25, no. 17, sept. 1998, http://www.cgd.ucar.edu/cas/trenberth.papers/PDSI-GRL-98-Paper.pdf

20. Doorembos, J., Pruitt, W.O. - Guidelines for predicting crop water requirements. Irrigation and Drainage Paper nr. 24, FAO, Roma, 1977.

21. English M.J., Mussik, J.T., Murty, V.V.N - Cap. Deficit irrigation, In ,,Management of farm irrigation system". ASAE. 1990.

22. Geicu, A., - Causes and Effects of Drought in Romania. Proc. of Central and Eastern European Workshop on Drought Mitigation, Budapest, apr. 2000.

23. Grumeza, N., Merculiev, O