Conservarea axată pe specii

STRATEGII DE CONSERVARE

In prezent în conservare se întâlnesc o mare diversitate de abordări, coexistând tehnici şi metode tradiţionale cu concepte şi metode de dată foarte recentă.

Strategii clasice: axate de specii periclitate sau de interes, urmarind salvarea acestora.

Strategii actuale: axate pe sisteme ecologice, urmarind asigurarea perpetuarii serviciilor ecologice furnizate.

STRATEGII DE CONSERVARE

Evoluţia în timp a percepţiei asupra naturii si a colecţiilor biologice, de la organisme conservate, la organisme vii şi la bănci de gene.

Avantaje

Permite o prioritizare selectiva a speciilor celor mai periclitate sau a celor valoroase dupa diferite criterii.

Abordarile axate pe specii sunt adesea eficiente in a promova conservarea habitatelor, a comunitatilor si a sistemelor ecologice unde acestea exista.

Abordarile axate pe specii sunt mai usor de inteles si suscita mai mult interes si implicare din partea populatiei.

Este de preferat in zonele puternic impactate si degradate unde nu mai exista practic ecositeme naturale sau seminaturale.

Dezavantaje

Definitia speciei variaza. Specia taxonomica reprezinta o ipoteza.

Majoritatea speciilor nu au fost descrise inca.

Pentru majoritatea speciilor nu se cunosc date referitoare la cerintele ecologice, reproducere, ciclu de viata etc.

Monitorizarea si evaluarea succesului strategiilor axate pe specii sunt greu de realizat.

Zonele prioritare pentru un grup de specii pot sa nu fie prioritare pentru altele.

Limiteaza optiunile de conservare si deseori elimina posibilitatile de exploatare durabila.