Biosecuritatea

Prima generaţie de OMG a fost dezvoltată pentru a îmbunătăţi performanţele de producţie (bumbac, porumb, tomate, soia, rapiţa pentru ulei, inul pentru seminţe – toate tolerante la erbicide).

A doua generaţie de OMG a vizat utilizarea în alimentaţia omului (soia cu conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi).

A treia generaţie de OMG a vizat industria farmaceutică, aplicaţiile medicale.

tomate care se pot coace pe plante şi pot fi transportate fără a fi strivite în timpul transportului (spre deosebire de procedeele tradiţionale când tomatele erau culese şi transportate în stare verde, pentru a nu se strivi şi care se coc mai apoi în atmosferă de etilen);

cartofi şi porumb rezistente la insecte;

soia tolerantă la erbicide;

cafea cu conţinut redus de cofeină;

ulei vegetal care să conţină acizi graşi saturaţi (generatori de colesterol) la un nivel scăzut.

- Cercetarea medicală: cele mai des folosite animale MG sunt şoarecii, şobolanii, cobaii (dar şi porcii , oile,batracienii, peştii); bolile studiate sunt variate (fibroza chistică, cancer, diabet, ESB); testarea efectelor unor medicamente.

- Folosirea animalelor MG scurtează timpul de cercetare (spre exemplu, în studiile despre cancerul indus de radiaţii) de la 2 ani la 6 luni şi de la peste 400 de şoareci “convenţionali” la cca 280 de şoareci MG.

două varietăţi de vaci MG: una care produce lapte cu conţinut ridicat de cazeină, alta care produce lapte din care lipsesc proteinele alergene, SUA

Porci cu grăsimea modificată prin transfer de gene (FAD2) de la spanac, Japonia

! Aceeaşi echipă încearcă izolarea şi clonarea ADN de la mamut

Pânză de păianjen în laborator: la capre MG, în celulele epiteliale ale glandelor mamare s-au transferat gene de la păianjen răspunzatoare de producerea proteinei ce stă la originea pânzei (ideală pentru plase de pescuit biodegrdabile, fire de sutură în chirurgie, haine blindate contra gloanţelor; NEXIA, Canada.