Rudenia și Afinitatea

RUDENIA

1. Noţiune

Rudenia este legătura juridică dintre persoanele care, prin faptul naşterii sau, după caz, al adopţiei, descind una din alta ori dintr-un autor comun.

2. Clasificare

Dintre criteriile de clasificare ale rudeniei, reţinem următoarele:

1) După izvorul ei, rudenia este:

- firească - în situaţia în care se bazează pe legătura de sânge;

- civilă - când se naşte din adopţie.

2) După linia de rudenie – adică şirul persoanelor între care există rudenia distingem între:

- rudenia în linie dreaptă (sau directă);

- rudenia în linie colaterală.

Rudenia în linie dreaptă se bazează pe descendenţa unei persoane din alta, fie în mod direct - în sensul că o persoană este copilul celeilalte, fie în mod indirect – în sensul că persoanele respective nu sunt născute una din alta, dar între ele există un şir neîntrerupt de naşteri, adică de persoane între care s-a stabilit legătura de la părinte la copil.

Sunt rude în linie directă, spre exemplu: tatăl, fiul, nepotul de fiu, strănepotul etc.

Rudenia în linie dreaptă (directă) cunoaşte o subclasificare, în funcţie de sensul său urcător sau coborâtor. Astfel există:

a) rudenie ascendentă - care leagă o persoană cu cei din care coboară

(de exemplu, plecând de la copil spre părinţi, bunici, străbunici, etc);

b) rudenie descendentă - care leagă o persoană cu cei care coboară din

aceasta (spre pildă, plecând de la părinţi spre copil, nepot, strănepot, etc.)

Rudenia în linie colaterală are drept fundament faptul că mai multe persoane au un autor (ascendent) comun. De exemplu, fraţii între ei, unchiul şi nepotul sau, după caz, verii primari între ei sunt rude în linie colaterală.

3) După natura relaţiei dintre părinţi, rudenia firească poate fi:

- din căsătorie;

- din afara căsătoriei.

În cazul în care concepţia sau naşterea unei persoane se situează în perioada căsătoriei părinţilor săi, rudenia este din căsătorie. Dacă, atât concepţia, cât şi naşterea unei persoane intervin fără ca părinţii acesteia să fie căsătoriţi, rudenia este din afara căsătoriei.

Ca urmare a asimilării depline a situaţiei copilului din afara căsătoriei cu situaţia copilului din căsătorie, nu există deosebiri esenţiale de ordin juridic între cele două categorii de rude. Unele diferenţe există în ceea ce priveşte stabilirea filiaţiei şi a numelui copilului din afara căsătoriei.

3. Gradul de rudenie

Gradul de rudenie reprezintă distanţa dintre două rude, măsurată pe linia legăturii de rudenie, după numărul naşterilor intervenite, adică al generaţiilor.

Stabilirea gradului de rudenie se face diferit, după felul liniei de rudenie.

Astfel:

La rudenia în linie dreaptă (directă), gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor prin care se stabileşte legătura de sânge între două persoane.

La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor intervenite, pornind de la una din rude, în linie ascendentă, până la autorul comun, şi apoi de la acesta, în linie descendentă, până la cealaltă rudă.

În linie colaterală, nu există rude de gradul întâi.

4. Efectele juridice ale rudeniei

Rudenia prezintă interes juridic numai dacă legea îi recunoaşte efectele. Din această perspectivă, pot exista următoarele situaţii:

1) rudenia produce efecte juridice numai până la un anumit grad ca, de

exemplu:

- căsătoria este oprită între rudele în linie colaterală până la

gradul al patrulea inclusiv;

- obligaţia de întreţinere există între părinţi şi copii, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori;

- la succesiune sunt chemaţi, conform legii, descendenţii, ascendenţii şi rudele în linie colaterală, până la gradul al patrulea inclusiv;

- nu pot fi audiate ca martori, în procesul civil, rudele până la gradul al treilea inclusiv

2) gradul până la care rudenia produce efecte poate fi stabilit pe baza

criteriului determinat de lege. De exemplu, potrivit art.940 alin.2 din Codul

civil este nulă donaţia deghizată sau făcută unei persoane interpuse. Art.

941 din acelaşi act normativ prevede că sunt considerate persoane interpuse

(alături de copiii soţului donator dintr-o altă căsătorie) rudele soţului donatar,

la a căror moştenire acesta este chemat în momentul donaţiei;

3) rudenia produce efecte indiferent de grad, ca, de exemplu:

- la divorţ copiii pot fi încredinţaţi unor rude;

- curatela poate fi instituită la cererea rudelor etc.