Organizatiile internationale trebuie studiate in contextul relatiilor
internationale, relatii care pot explica resorturile aparitiei si proliferarii acestora.
Tocmai de aceea, unitatea contureaza domeniul relatiilor internationale, defineste
si explica notiuni si concepte folosite in literatura de specialitate, dar si in
dicursurile si analizele politice, economice si militare, oferind studentilor
cunostintele si deprinderile academice necesare pentru a-si construi propria cheie
in intelegerea unei realitati vaste, dinamice, provocatoare.
Notiunea de relatii internationale are o dubla semnificatie: aceea de relatii
stabilite intre actorii internationali si aceea de stiinta care studiaza raporturile de
putere dintre actorii internationali.
Competentele unitatii de invatare
Aceasta unitate de invatare isi propune ca obiectiv principal o initiere a
studentilor in fascinanta lume a relatiilor internationale.
La sfarsitul acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:
- defineasca stiinta Relatiilor Internationale,
- identifice subramurile acesteia,
- explice notiunea de sistem al relatiilor internationale,
- defineasca notiunile de putere si balanta de putere.
10
Durata medie de parcurgere a unitatii de invatare este de 2 ore.
1.3. Stiinta Relatiilor Internationale
Relatiile Internationale se ocupa cu studiul raporturilor de putere dintre actorii internationali.
Asezand in centrul preocuparilor conceptul de putere, in toate acceptiunile lui, ca putere-forta, putere-influenta, cu raportarile sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate, Relatiile Internationale se subsumeaza domeniului mai larg al Stiintelor politice.
Preocuparile din cadrul Relatiilor Internationale vizeaza cinci domenii care constituie subramuri ale acestei stiinte1. Acestea sunt:
1) Teoria relatiilor internationale care stabileste semnificatia notiunilor si conceptelor cu care opereaza aceasta stiinta, oferind o intelegere profunda a fenomenelor studiate,
2) Istoria relatiilor internationale care prezinta evolutia politicii mondiale,
3) Studiile de securitate care vizeaza cercetarile legate de supravietuirea statelor si a comunitatilor,
4) Studiile strategice care privesc aspectele militare ale politicului, cu accent pe factorul nuclear,
5) Economia politica internationala care urmareste evolutia schimburilor economice transfrontaliere.
Relatiile internationale isi datoreaza denumirea faptului ca, initial, s-au concentrat asupra raporturilor dintre entitatile politice suverane care sunt statele. Doar statele poarta razboaie, incheie pace, semneaza tratate. In ultimele decenii, insa, pe scena relatiilor internationale s-au impus si alti actori: organizatiile internationale, miscarile de eliberare nationala, corporatiile si chiar indivizii care actioneaza in nume propriu, raporturile internationale devenind din ce in ce mai complexe. Tocmai de aceea, unii autori au propus schimbarea denumirii disciplinei in Relatii transfrontaliere sau Politica mondiala.
Preocupari pentru natura relatiilor dintre state, cauzele razboiului, problemele pacii, cooperarea internationala si recunoasterea actorilor internationali au existat din timpuri
1 Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Introducere: domeniul Relatiilor Internationale, in coord. Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Manual de relatii internationale, Editura Polirom, Bucuresti, 2006, pg.11-13; a se vedea si Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, Relatii internationale, Editura Polirom, Bucuresti, 2008, pg.32-34.
11
stravechi. Istorici, filosofi, juristi si economisti si-au indreptat atentia spre aspecte ale vietii internationale. Astfel, istoricul Tucidide a meditat asupra cauzelor conflictului interstatal in sec. al V-lea i.Hr. Notabila este si preocuparea filosofilor Niccolo Machiavelli (sec.XVI) si Thomas Hobbes (sec.XVII) pentru raportul dintre natura umana si relatiile interstatale. Juristi de seama, precum Hugo Grotius (sec.XVII), au incercat sa codifice practici ale relatiilor internationale, iar economisti, precum Adam Smith (sec.XVIII), au studiat impactul politicilor economice interne asupra legaturilor dintre state.
Cu toate acestea, stiinta relatiilor internationale figureaza ca un domeniu relativ recent, fiind acceptata ca disciplina de studiu in universitatile lumii abia la jumatatea secolului al XIX-lea, primele lucrari importante de specialitate vazand lumina tiparului abia inainte de al doilea razboi mondial.
Asa cum spuneam, domeniul relatiilor internationale face parte din domeniul mai larg al stiintelor politice, avand legaturi puternice si cu Dreptul international public si Economia mondiala.
1.4. Sistemul international si dreptul international public
Daca o lunga perioada de timp, participarea la societatea internationala era un privilegiu al statelor, in timpurile moderne aceasta societate s-a imbogatit si cu alte elemente: organizatiile internationale interguvernamentale, organizatiile internationale neguvernamentale, popoarele si miscarile de eliberare nationala, companiile transnationale si chiar individul. Aceste entitati se manifesta ca actori in relatiile internationale.
Bogdan Aurescu, Sistemul jurisdictiilor internationale, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2013.
2. Constantin Ghe. Balaban, Securitatea si dreptul international. Provocari la inceput de secol XXI, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006.
3. Raluca Miga-Besteliu, Organizatii internationale interguvernamentale, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2000.
4. Raluca Miga-Besteliu, Organizatii internationale interguvernamentale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006.
5. Raluca Miga-Besteliu, Organizatii internationale interguvernamentale, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008.
6. Raluca Miga-Besteliu, Drept international public. Volumul II, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008.
7. Raluca Miga-Besteliu, Drept international public.Volumul I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010.
8. Valentin Constantin, Drept international public, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010.
9. Joshua S. Goldstein, Jon C. Pevehouse, Relatii internationale, Editura Polirom, Iasi, 2008.
10. Beatrice Onica-Jarka, Structuri de cooperare interguvernamentala institutionalizata, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2009.
11. Cristian Jura, Rolul organizatiilor neguvernamentale pe plan international, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2003.
12. Cristian Jura, 271 de organizatii internationale interguvernamentale, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2013.
13. Magdalena-Denisa Lungu, Rolul organizatiilor internationale in solutionarea pasnica a diferendelor internationale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010.
14. Mircea Malita, Tablouri din Razboiul Rece, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007.
15. Dumitru Mazilu, Drept international public. Volumul I. Editia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005.
209
16. Dumitru Mazilu, Drept international public. Volumul II. Editia a II-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005.
17. Aurel Preda Matasaru, Tratat de drept international public, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010.
18. Coord. Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, Manual de relatii internationale, Editura Polirom, Iasi, 2006.
19. Hans Morgenthau, Politica intre natiuni. Lupta pentru putere si lupta pentru pace, Editura Polirom, Iasi, 2007.
20. A. Nastase, B. Aurescu, C. Jura, Drept international public. Sinteze pentru examen. Editia 4, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006.
21. Adrian Nastase, Bogdan Aurescu, Drept international public. Sinteze, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2012.
22. Andrei Popescu, Ion Jinga, Organizatii europene si euroatlantice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.
23. Daniel Stefan Paraschiv, Sistemul sanctiunilor in dreptul international public, Editura C.H.Beck, Bucuresti,2012.
24. Ioan Rusu, Organizatii si relatii internationale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002.
25. Czech Yearbook of International Law. The role of Governamental and Non-governamental Organizations in the 21st Century. 2014, Juris Publishing Inc., New York, 2014.
ARTICOLE
1. Eugen Badalan, Eugen Siteanu, Noul concept strategic pentru aparare si securitate al NATO, adoptat la Lisabona, in luna noiembrie 2010, in Revista de Stiinte Militare Nr.1(22), Anul XI, 2011, pg.5-14, www.aos.ro>anale>revista, 5.02.2016.
2. Teodor Frunzeti, Echilibrul amenintarii si echilibrul de putere, in coord.Petre Dutu, Echilibru de putere si mediul de securitate. Vol.I, Editura Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2011.
3. Visarion Neagoe, Olga Danila, Noul concept strategic al Aliantei Nord-Atlantice si implicatiile sale pentru Romania, www.uamsibiu.ro, 5.02.2016.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.