Organele de procedură penală

INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei investigate. Apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, constituie o preocupare constantă şi comună a tuturor sistemelor de drept circumscrise Uniunii Europene. În orice orînduire socială, viaţa omului a fost ocrotită de lege, nu numai ca fenomen biologic, ci şi mai presus de toate ca fenomen social, ca valoare primară şi absolută a oricărei sociatăţi, ca o condiţie indispensabilă a însăşi existenţa societăţii.

O dată cu formarea unui stat democratic, independent şi de drept cum este şi Republica Moldova, un rol de bază a avut-o perfecţionarea legislaţiei, încercînd de a o aduce astfel la standartele timpului. Analizînd situaţia la momentul de faţă în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în Republica Moldova, modul, problemele cu care se confruntă la ziua de azi, în contextul încadrării în Uniunea Europeană, şi nu în ultimul rînd respectarea drepturilor omului pe tot parcursul urmăririi penale şi judecării cauzei, am ajuns la concluzia că, tratarea unei teme ca, "Rolul activ al organului de urmărire penală" ar fi foarte actuală, ceea ce ne-ar permite a observa lucruri abia vizibile dar importante reeşind din cele menţionate mai sus. Astfel se face vizibil aportul organului de urmărire penală nemijlocit în înfăptuirea justiţiei, baza întregului proces penal, dependenţa directă a sentinţei de acţiunile de urmărire penală efectuate la timp, calitativ, sub toate aspectele, pe cauza aflată în gestiune, nu în ultimul rînd se simte şi profesionalismul ofiţerului de urmărire penală, indiferent de subdiviziunea din care face parte. „Rolul activ al organului de urmărire penală” nu este doar o activitate desfăşurată la acumularea probelor sau la explicarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor ci mult mai largă precum ar fi de la bun început, care constă în activitatea desfăşurată de organele de urmărire penală în limitile căruia sînt administrate şi verificate probele necesare privind existenţa infracţiuni şi identificarea făptuitorilor.

Scopul şi obiectivele lucrării sunt de a releva importanţa organului de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, aportul acestuia referitor la luarea de mai departe a hotărîrii pe cauza ce se află în gestiune, acumularea materialului probant, efectuarea acţiunilor premergătoare cît şi a acţiunilor procesuale, importanţa respectării cerinţelor legale la efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală, constituţionalitatea actelor întocmite şi a acţiunilor efectuate. Subordonarea celorlalte servicii precum ar fi serviciile operative care în mod direct depind de organul de urmărire penală şi în activitatea sa, de cele de menţinere a ordinii publice şi îndeplinirea la timp, conştiincios a obligaţiilor sale este o garanţie a îndeplinirii pe depline a cerinţelor „Rolului activ al organului de urmărire penală” şi acestea luate împreună contribuie la stabilirea adevărului şi descoperirea infracţiunii.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. La baza studiului efectuat au fost utilizate un şir de metode cum ar fi: metoda logică, metoda istorică, metoda comparativă şi sociologică.

Suportul teoretico-ştiinţific al lucrării date îl constituie concluziile şi propunerile savanţilor în domeniul dreptului procesual penal.

La studierea temei au fost utilizate un şir de lucrări naţionale dar şi internaţionale în acest domeniu, cum ar fi: Drept procesual penal – Igor Dolea, Dumitru Roman, Iurie Sedleţchi, Tatiana Vizdoagă, Vasile Rotaru, Andrian Cerbu, Sergiu Ursu; Procedură Penală - Tudor Osoianu, Victor Orîndaş; Urmărirea Penală - Tudor Osoianu, Anatol Andronache, Victor Orîndaş; Drept Procesual Penal - Antoniu Gheorghe, Volonciu Nicolae, Zaharia Gheorghe; Уголовный процесс - В.М.Тертышник, etc.

Structura şi volumul lucrării. Lucrarea de mai departe am structurat-o în trei capitole: primul capitol este „Rolul organelor judiciare la desfăşurarea procesului penal”, unde a fost expusă ierarhia instanţelor ce înfăptuiesc justiţia în Republica Moldova. Rolul fiecărui organ în acumularea probelor şi stabilirea adevărului, atragerea la răspundere a persoanei vinovate de săvîrşirea infracţiunii, fie prin acţiuni concrete ale acesteia, fie prin inacţiunilele ei, aportul cît a organului de urmărire penală atît şi a procuraturii, instanţei de judecată şi aici nermijlocit judecătorul de instrucţie în procesul înfăptuirii justiţiei.

În ceea ce priveşte al doilea capitol „Organele judiciare abilitate cu desfăşurarea procesului penal” aici sunt enumerate şi detaliat descrise competenţele în anumite cauze, drepturile şi obligaţiile acordate prin lege fiecărui organ mai sus enumerat, (a judecătorului de instrucţie, a procuraturilor de sector, generală, a organelor de urmărire penală ale dideritor servicii) în fazele desfăşurării procesului penal.