Moștenirea

CURS I

MOSTENIREA.

Prin mostenire sau succesiune se intelege transmisiunea patrimoniului unei persoane decedate catre una sau mai multe persoane in viata (art. 651 C.Civ.).

Defunctul, persoana despre a carei mostenire este vorba se numeste de cuius (de cujus), din formularea dreptului roman „is de cuius succesionis agitur”.

Dobanditorii patrimoniului lui de cuius sunt mostenitorii, succesorii sau erezii sai.

Acceptiunii ale termenului de „succesiune’ sunt:

- Transmisiune succesorala;

- Masa succesorala;

- Patrimoniul transmis;

- Lasamant succesoral.

Exemplu: Art. 653 C.Civ. „Descendentii si ascendentii au de drept posesiunea succesiunii din momentul mortii defunctului”.

Notiunea de succesiune:

- In sens larg – desemneaza orice transmisiune de drepturi, intre vii sau pentru cauza de moarte, transmisiune care poate fi universala, cu titlu universal sau cu titlu particular

- In sens restrans – succesiunea reprezinta transmisiunea pentru cauza de moarte.

Succesorii in drepturi mortis causa sunt: mostenitori legali sau testamentari, cu vocatie universala, cu titlu universal sau cu titlu particular.

CURS II

FELURILE MOSTENIRII

Succesiunea este legala atunci cand transmiterea patrimoniului succesoral se produce in temeiul legii.

Succesiunea legala (ab intestam) opereaza in situatia in care de cuius nu a dispus de averea sa prin testament intocmit in timp ce traia.

Precizam ca mostenirea este legala si in cazul in care defunctul a lasat testament, insa acesta nu cuprinde dispozitii referitoare la transmiterea patrimoniului succesoral, ci numai alte dispozitii, de exmplu, cu privire la numirea unui executor testamentar, cu privire la funerarii, inlaturarea de la mostenire aunor rude etc.

Succesiunea testamentara – cand cel care lasa mostenirea a intocmit testamentul prin care a dispus de averea sa, in acest caz de cuius este testator, iar mostenitorii legatari.

Succesiunile sunt reglementate de Codul Civil, in Cartea a III-a, Titlul I Despre Succesiuni (art. 650-799) si Titlul II Despre Donatiuni intre vii si testamente (art. 800-941); Legea 319/1944 privind drepturil;e succesorale ale sotului supravietuitor.

CARACTERELE JURIDICE ALE TRANSMISIUNII SUCCESORALE:

1. Transmisiunea succesorala este o transmisiune mortis causa se produce numai la moartea unei persoane fizice.

Moartea poate fi constatata fizic ori declarata judecatoreste, numai persoana fizica poate muri si numai o astfel de moarte are ca efect deschiderea . Daca este vorba de incetarea existentei persoanei juridice (ea nu poate fi de cuius) se aplica in mod corespunzator dispozitiile Decretului 31/1954 si nu cele din Codul Civil referitoare la succesiuni si alte norme juridice incidente in functie de natura juridica a persoanei juridice.

2. Transmisiunea succesorala este o transmisiunea universala. Obiectul transmisiunii succesorale este patrimoniul defunctului – totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica c e au apartinut lui de cuius; spre deosebire de transmisiunea prin acte intre vii, care au ca obiect, de regula, numai bunuri singulare.

Transmisiunea succesorala are ca obiect o universalitate ori o fractiune dintr-o universalitate, o universalitate juridica, rezulta ca in cazul transmisiunii succesorale se realizeaza un transfer de activ, cat si de pasiv.

Datoriile defunctului, fiind elemente ale patrimoniului si nu unele izolate, se pot transmite mostenitorilor, desi Codul Civil nu permite preluarea de datorie prin acte intre vii, cel putin in mod direct.

La randul lor, drepturile defunctului fiind incluse in mostenire ca elemente ale patrimoniului se transmite mostenitorilor fara a fi necesar indeplinirea unor formalitati prevazute prin transmiterea unor drepturi prin acte intre vii. Dreptul de proprietate asupra unor imobile trebuieste a fi indeplinite anumite formalitati imobiliare (ex. Inscrierea in Cartea Funciara).’

3. Transmisiunea succesorala este o transmisiune unitara - intreaga mostenire se transmite urmand aceleasi norme juridice fara a se deosebi dupa natura ori provenienta bunurilor succesorale.

De la caracterul unitar al transmisiunii succesorale exista anumite exceptii:

- Exceptia consacrata de art. 5 din Legea nr. 319/1944 privind drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. Astfel, daca la moartea unui sot, in lipsa de descendenti, sotul supravietuitor vine in concurs cu ascendentii si/sau colateralii defunctului, el mosteneste (daca defunctul nu a dispus altfel prin testament) – in afara de partea sa succesorala si fara a suporta in privinta acestor bunuri concursul comostenitorilor – mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta.

- Unele exceptii sunt prevazute in legislatia dreptului muncii. Ex.: pentru salariul neincasat, care se cuvine rudelor sotului decedat intr-o alta ordine decat cea a devolutiunii normale legale, in primul rand sotului supravietuitor. Se fac abateri de la regula devolutiunii normale si se cuvin aceste drepturi chiar daca nu au renuntat la mostenire.

Daca la moartea unei persoane intervine un element de extraneitate, cetateanul roman ce a decedat sau are bunuri in strainatate ori cetatean mort cu bunuri in Romania, dobandirea bunurilor imobile indiferent de locul unde se afla va fi guvernata de legea nationala a defunctului (lex patrie), iar imobilele si fondurile de comert vor fi mostenite dupa normele succesiunii ale locului unde fiecare dintre acele bunuri sunt situate (lex rei sitae).

Desi legea e controversata se considera ca prin legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe nu s-a instituit o exceptie de la principiul unitar al transmisiunii succesorale si s-a instituit o norma care limiteaza in timp, indiferent de izvorul vocatiei succesorale; drepturile de autor dobandite de la de cuius.

Nu sunt instituite reguli deosebite cat priveste chemarea la mostenire, cotele revenite coindivizarilor, testamentul difera de optiunea succesorala pentru drepturile de autor in discutie.

Regulile devolutiunii succesorale sunt aceleasi, fiind o exceptie aparenta de la principiul unitar al trnsmisiunii succesorale.

Curs V

Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului.

Fiind o pedeapsa civila efectele nu ar trebui sa se rasfranga asupra descendentului. Art.658 Cod Civil prevede ca nedemnitatea are effect si asupra descendentilor nedemnilor, daca ar fi chemati la mostenire prin reprezentare si nu in nume propriu.

Descendentii nedemnului pot veni in nume propriu la mostenirea lasata de cel fata de care parintele sau a fost nedemn. Aceasta pentru ca Codul Civil permite reprezentarea numai in cazul in care predecedatul ar fi avut dreptul sa culeaga mostenirea daca ar fi trait. Daca el a fost nedemn, nedemnitatea sa se va rasfrange asupra descendentului sau care nu ii poate imprumuta gradul pentru a veni la mostenirea de la care parintele sau a fost inlaturat ca nedemn.