E-Guvernare

Previzualizare curs:

Extras din curs:

MPEAP –Short presentation of the Course

Egovernment practice and law (Sem 3)

E-GUVENARE

Sumar I

III. Societatea informaţională – Originea conceptului

Societatea informaţională este un concept care descrie cea mai recentă etapă

din istoria socială. În decursul secolului 20 cele mai multe ţări dezvoltate au pătruns în această etapă a societăţii informaţionale urmând ca peste câteva decenii, majoritatea populaţiei lumii să locuiască şi să muncească într-o societate informaţională globală.

Deşi conceptul a apărut odată cu noua formare socială, a câştigat recunoaştere şi acceptare doar începând cu anul 1980 perioadă în care concurau încercările de a întemeia „proto-concepte” care să denote noua paradigmă ce se ivea în acea perioadă. Dar de-atunci s-a dus o luptă împotriva tendinţei de a folosi termenul de societate informaţională doar în contextul tehnologiei informatice.

Cuvinte cheie:

Societatea informaţională – O nouă formă de existenţă socială în care arhivarea, producţia, procesul tehnologic etc a informaţiilor în reţea joacă un rol important.

Studii privind societatea informaţională – Un domeniul al ştiinţei apărut în

1990 în vederea studiului sistematic al aspectelor legate de societatea informaţională şi transformarea ei într-o materie de studiu.

Informatica socială – Un domeniu de cercetare care explorează nivelele societăţii informaţionale şi problemele sociale care aparţin de telecomunicaţii şi informatică.

C. Etimologia societăţii informaţionale

Conceptul de societate informaţională, după cum este folosit în zilele noastre a

apărut în anii 60 în Ştiinţele sociale –Japonia, datorită cercetătorului japonez Yomeji Masuda. Au fost şi alţi autori care au luat parte la această competiţie de a fi promotorii acestui concept însă în Japonia s-a întocmit pentru prima dată un dicţionar sistematic vizând conceptul de societate informaţională. Între anii 1950-1980 au apărut zeci de termeni cu diferite abordări (societate post industrială – concept contestat că ar fi contradictoriu şi vag) iar prin 1980 s-a conturat un nou concept care să includă şi societatea şi informatica.

Datorită schimbărilor sociale ce au avut loc în a doua jumătate a secolului XX acest concept a rămas pe poziţie având totuşi de înfruntat o mulţime de provocări datorită sferei politice şi a limbajului mediatic.

1. Societatea informaţională versus Societatea cunoaşterii

Practica Uniunii Europene prin transpunerea complexului hardware - software -

internet, a extins acest complex pentru a include toate instrumentele de informatică. Cu

această interpretare restrictivă a conceptului de "societate informaţională", care se află departe de sensul original, ar fi corect să spunem că, de fapt, tocmai am pierdut esenţa acestui concept. N-ar trebui să cautăm adevăratele dimensiuni ale societăţii informaţionale în cadrul telecomunicaţiilor sau informaticii, ci mai degrabă în domeniul educaţiei, ştiinţei, inovării, economiei, conţinutului şi culturii.

Unii spun că societatea informaţională este una dintre componentele societăţii a cunoaşterii, şi nu este deloc surprinzător, deoarece informaţia reprezintă un element constitutiv al cunoaşterii. Alţii sunt de părere că societatea cunoaşterii va lua locul societăţii informaţionale, acesta fiind un concept învechit. Astfel conceptul este folosit din ce în ce mai puţin urmând ca societatea cunoaşterii să-i ia treptat locul.

2. Definirea societăţii informaţionale

Câteva definiţii privind societatea informaţională:

O societate care se organizează în jurul cunoştinţelor în interesul controlului social, şi managementul inovaţiei şi schimbării (Daniel Bell)

Un nou tip de societate unde posesia de informaţii este forţa care pune în mişcare transformarea şi schimbarea şi unde creativitatea intelectuală umană înfloreşte (Yoneji Masuda)

O societate unde informaţia este folosită ca o resursă economică, comunitatea o exploatează în timp ce industria se dezvoltă aducând informaţii necesare. (Nick Moore)

O structură socială bazată pe libera creativitate, distribuţie, acces şi folosirea informaţiilor şi a cunoştinţelor – globalizarea diferitelor domenii ale vieţii (Strategia Naţională de informatică, Ungaria, 1995)

Un nou tip de societate în care umanitatea are oportunitatea de a duce un nou stil de viaţă, de a avea un standard înalt de existenţă şi să joace un rol mai important în societate datorită folosirii globale a tehnologiilor de informaţii şi tehnologii.

3. Contextul istoric al societăţii informaţionale

Nu există un consens în literatura de specialitate în ceea ce priveşte momentul în

care ţările individuale „au intrat” în această societatea informaţională şi ce variabile ar trebui examinate. Puţini cărturari iau o poziţie clară cu privire la această întrebare şi chiar dacă o fac, o fac foarte rar. Alvin Toffler şi John Naisbitt insistă că, pentru Statele Unite

„punctul de intrare” în societatea informaţională a fost la sfârşitul anilor 1950. Alţii sunt

de părere că sfârşitul anilor 1960.

Fireşte, după ce cerinţele de dominanţă au fost îndeplinite, ţările dezvoltate ale lumii au devenit treptat "societăţi informaţionale" iar dezvoltarea lor a continuat, dar cu noi indicatori; de exemplu, numărul de posturi telefonice era atunci cea mai bună măsură de interconectare, în timp ce astăzi indicatorii de bază pentru acest lucru sunt telefonia mobile şi internetul.

Există estimări cu privire la naşterea unei societăţii informaţionale globale: punctul culminant, în acest caz, ar fi în jurul anilor 2018-2020. Eeste cert faptul că ţările care au suferit sau sunt în curs de schimbări semnificative după ce a atins starea de societatea informaţională au fost şi sunt capabile de a-şi îmbunătăţi considerabil indicatorii lor şi acest lucru iar această stare avansată ar putea fi numită în viitor o societate informaţională deja dezvoltată rata de influenţă fiind în jurul a 66-75% comparative cu 50%.

II. Teoria societăţii informaţionale în desfăşurare

B. Domeniile cu probleme

1. Trei nivele privind societatea informaţională

Teoria civilizaţiei şi contextul – analiza la nivel macro

Literatura veche de specialitate privind această societate informaţională scrisă de

japonezul Tadao Umesao, canadianul Marshall Mc Luhan şi americanul Alvin Toffler au preluat această abordare atunci când au studiat societatea informaţională, cu scopul de a formula un sistem coerent.

Abordarea din perspectiva teoriei civilizaţiei preia întreaga disciplină a istoriei sociale prezentând societatea informaţională ca un produs final al procesului intelectual şi nu ca subiectul ei efectiv.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • E-Guvernare.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
51 pagini
Imagini extrase:
51 imagini
Nr cuvinte:
24 377 cuvinte
Nr caractere:
132 440 caractere
Marime:
686.75KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Drept
Predat:
la facultate
Materie:
Drept
Sus!