Dreptul proprietății intelectuale

CURS 1

Dreptul proprietatii intelectuale

Dreptul proprietăţii intelectuale este un ansamblu de reglementări a căror necesitate s-a născut din activitatea creatoare a omului. Activităţile creatoare au constituit şi constituie factorul decisiv în progresul societăţii umane.

Noţiunea de proprietate intelectuală şi componentele acesteia:

La convenţia de la Stocholm 1957 s-a constituit Organizaţia Proprietăţii Intelectuale, organizaţie cu caracter interguvernamental cu rol în cooperarea internaţională în domeniul proprietăţii intelectuale.

Prin proprietate intelectuală se înţelege totalitatea drepturilor născute din opere literare, artistice, ştiinţifice, invenţii, desene şi modele industriale, mărci de fabrică şi comerţ, precum şi protecţia împotriva concurenţei neloiale.

Proprietatea intelectuală se compune din 2 mari diviziuni:

- Dreptul de autor;

- Proprietatea industriala;

Cele 2 diviziuni au ca asemănări un fond de principii comune, legătura între autori şi creaţia sa intelectuală şi izvorul normativ în vechile privilegii regale.

Deosebirile dintre cele două diviziuni:

Drepturile de autor – legătura dintre opera artistică şi realizatorul acesteia este mult mai puternica (sub forma drepturilor morale). Principala modalitate de deosebire este exigenţa de ordin administrativ impus de lege în cazul proprietăţii industriale.

Noţiunea de proprietate industriala – dreptul de proprietate este un bun incorporal, diferit de dreptul de proprietate prevăzut de art. 490 cod civil.

Este un drept absolut, exclusiv şi perpetuu.

Proprietatea este un drept ce poartă asupra sa un drept incorporal, are caracter temporar.

Titularul dreptului de proprietate intelectuală nu are la îndemână acţiunea în revendicare, dar în dreptul de proprietate intelectuală nu poate fi stins prin prescripţia achizitivă.

Proprietatea industrială – are ca obiect brevetele de invenţii, modele de utilitate, desene şi modele industriale, mărci de fabrici, comerţ, servicii, numele comercial, indicaţii de provenienţă, denumiri de origine, reprimarea concurenţei neloiale.

Ca instituţie de drept civil, prin proprietate intelectuală înţelegem ansamblele de norme care reglementează raporturi născute în legătură cu creaţia intelectuală, aplicaţiile în industrie, precum şi semne distinctive ale acestei activităţi.

Ca drept subiectiv civil proprietatea industrială este posibilitatea recunoscută de lege titularului de a o folosi în mod exclusiv o creaţie intelectuală aplicabilă în industrie ori un semn distinctiv al acestei activităţi.

Natura juridică a dreptului de proprietate industrială:

a. La început au fost considerate drepturi de proprietate. Critica acestei opinii a fost aceea că dreptul de proprietate industrială nu este susceptibil de urmărire sau de preferinţă.

b. Dreptul de proprietate industrială este un drept de clientelă caracterizat printr-un monopol exclusiv de exploatare;

c. Ca titularul dreptului exclusiv al dreptului de exploatare, aceste poate opune tuturor erga omnes. Potrivit acestor opinii, dreptul de proprietate intelectuală se situează ca o categorie diferită alături de drepturile reale şi de creanţă.

d. Dreptul de proprietate industrială este un drept incorporal, opozabil tuturor care nu are un caracter perpetuu.

OSIM:

Este organul de specialitate şi de administrare centrală în subordinea Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României, în asigurarea protecţiei sociale.

OSIM are următoarele atribuţii în principal:

e. Primeşte şi examinează cereri din domeniul proprietăţii industriale şi în final eliberează titlul de protecţie ce conferă titularilor drepturilor exclusivitate pe teritoriul României;

f. Este depozitarul registrului naţional al cererilor depuse şi al registrului naţional al titlurilor de protecţie acordate;

g. Editează şi publică buletinul oficial de proprietate industrială şi revista română de proprietate industrială;

h. Autorizează consilierea în domeniul proprietăţii industriale;

i. Acordă la cerere asistenţă de specialitate;

j. Sprijină cetăţenii români în brevetarea în străinătate a brevetelor româneşti.

k. OSIM este condus de un director numit de primul – ministru al României.