Obiectivele lectiei 1 – Notiunea Dreptului Comertului International. Obiectul
Dreptului Comertului International. Metoda de reglementare. Asemanari si
deosebiri între Dreptul Comertului International si alte discipline
• Definirea dreptului international în sens larg ca fiind disciplina juridica ce
reglementeaza totalitatea activitatilor economice, bancare, financiare, etc. prin
care se realizeaza schimburi economice, cooperearea economica si tehnicostiintifica
• Dreptul Comertului International prin metoda sa de reglementare recurge la
norme de drept privat
• Asemanari între Dreptul Comertului International si Dreptul Comercial, Dreptul
Civil, Dreptul Procesual Civil, Dreptul International Privat si Dreptul
International Public
• Deosebiri dintre Dreptul Comertului International si Dreptul Comercial, Dreptul
Civil, Dreptul Procesual Civil, Dreptul International Privat si Dreptul
International Public
Concepte cheie - Notiunea Dreptului Comertului International. Obiectul Dreptului
Comertului International. Metoda de reglementare. Asemanari si deosebiri între
Dreptul Comertului International si alte discipline
Comert – provine din latinescul comercium si indica un schimb de produse,
operatiuni cu marfuri
Caracter patrimonial – aspect îmbracat de raporturile juridice de Dreptul
Comertului International, evaluabile în bani
Element de extraneitate – caracter international stabilit prin criterii subiective,
obiective, care indica faptul ca partile raportului juridic au domiciliul sau sediul în
state diferite ori ca marfurile aflate în tranzit traverseaza cel putin o frontiera
Notiunea Dreptului Comertului International. Obiectul Dreptului Comertului
International. Metoda de reglementare. Asemanari si deosebiri între Dreptul
Comertului International si alte discipline – notite lectia 1
1. Notiunea Dreptului Comertului International
Dupa cum ne amintim din studierea Dreptului comercial, denumirea acestuia
evidentiaza ansamblul de norme juridice care reglementeaza comertul, în general
vorbind.
La rândul sau, substantivul neutru „comert” (din lat. „commercium”, o
juxtapunere a cuvintelor cum merx si fr. „commerce”) indica un schimb de produse,
operatiuni cu marfuri.
Dreptul Comertului International însumeaza acele norme juridice „care
reglementeaza relatiile comerciale ce depasesc cadrul intern sau international al unui
stat si au aderente internationale, cu doua sau mai multe sisteme de drept nationale”.
Subliniem ca Dreptul Comertului International are la baza acele norme juridice
care reglementeaza acele raporturi patrimoniale cu caracter comercial si cu prezenta unui
element de extraneitate care se nasc între persoane fizice si/sau persoane juridice române
si straine care au calitatea de subiecte de dreptul comertului international.
2. Obiectul Dreptului Comertului International
Este constituit de catre raporturile juridice patrimoniale, care au un caracter
volitional, precum si de de comercialitate si internationalitate.
3. Caracteristicile fundamentale ale obiectului Dreptului Comertului
International se deslusesc, cu limpezime, din definirea obiectului acestuia, si anume:
a) caracterul volitional, care rezida din faptul ca participantii la activitatea de
comert international, aflati pe pozitii de egalitate juridica, îsi stabilesc, potrivit vointei lor
proprii, drepturi si obligatii corelative în domeniul comertului international, al cooperarii
tehnico-stiintifice si economice.
b) caracterul patrimonial este conferit de acele raporturi patrimoniale,
evaluabile în bani, care iau nastere între cei care iau parte la vehicularea marfurilor,
valorilor si cunostintelor pe plan mondial si care urmaresc obtinerea unui profit. Facem
precizarea ca si anumite drepturi nepatrimoniale cum sunt cele care tin de identitatea unor
persoane fizice si juridice, care au caracter personal în dreptul comun, în momentul în
care apartin unui subiect al raportului juridic de comert international dobândesc caracter
patrimonial. Astfel, numele comercial, emblema, sediul, etc., sunt aparate printr-o actiune
patrimoniala, în cazul contrafacerii, concurentei neloiale si altor asemenea activitati
prejudiciabile.
c) caracterul comercial este relevat de recurgerea la anumite criterii, în raport de
definirea sa, în dreptul intern. Cel mai important criteriu se desprinde din prevederile art.
3 - 5 din Codul Comercial Român, care arata ca actele civile se disting de actele
comerciale prin cauza acestora din urma, ce consta în interpunerea în procesul de
circulatie a marfurilor si serviciilor cu intentia de a realiza beneficii. Întrucât caracterul
comercial al raporturilor juridice de drept comercial international se definesc prin izvorul
lor, sintagma „acte si fapte de comert (international, desigur), nu trebuie privita strictosensu
ci în sens larg deoarece, la ora actuala, pe lânga actele si faptele de comert propriuzise,
în activitatea de comert international se includ si activitatile de cooperare economica
si tehnico-stiintifica cu caracter international;
d) caracterul international implica în aceasta privinta, obligatoriu, existenta unuia sau a
mai multor elemente de extraneitate.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
