Drept Procesual Penal

Arestarea inculpatului

Arestarea inculpatului

Articolul 148 C.proc.pen. a suferit modificari2 care reglementeaza conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului. Astfel, se arata ca masura arestarii inculpatului poate fi luata daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;

a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri.

b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect

aflarea adevarului, prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin dis

trugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;

c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;

d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;

e) exista date ca inculpatul exercita presiune asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;

f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

in alin. (2) al art. 148 C.proc.pen. se arata: "in cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-e)f masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata, numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 4 ani.

Durata arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in cazul cand a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

Cand o cauza este trecuta de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil.

4.4.3. Arestarea inculpatului in cursul urmarii penale (art. 1491 C.proc.pen.)

Procurorul, din oficiu sau Ia sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148, cand considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.1

Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni competenta" sa judece cauza in fond sau de ia instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere.

Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului arestat sau retinut.

Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii [art. 1491 alin. (6) C.proc.pen.].

Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva prin incheiere motivata.

Daca sunt intrunite conditiile prevazute in alin. (1), judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe o durata care nu poate depasi 30 de zile."

Arestarea inculpatului ou poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii preventive.4

Dispozitiile art. 146 alin. (10), (11') si ale art. 152 alin. (1) se aplica in mod corespunzator.5

impotriva incheierii se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei in lipsa.

De asemenea, art. 150 alin. (1) precizeaza posibilitatea emiterii mandatului de arestare numai dupa ascultarea inculpatului de catre procuror si de catre judecator, afara de cazui cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de laurmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. (6).

Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de politie, pentru a fi predat la locul de detinere odata cu arestatul.

In situatia dispunerii arestarii in lipsa inculpatului, potrivit art. 150, mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de politie pentru executare.

In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane, fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.1

La art. 155 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin O.U.G- nr. 66/2003,2 se consacra regula, potrivit careia, prelungirea arestarii inculpatului, in cursul urmaririi penale, poate fi dispusa de instanta motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. Aprecierea aceasta, precum si prelungirea duratei arestarii inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza urmarirea penala [alin. (2) al art. 155 C.proc.pen.].3

in cuprinsul art. 156 C.proc.pen. se arata ca "prelungirea duratei arestarii preventive prevazute in art. 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, dupa caz, efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala".

in cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de catre organul de urmarire penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, iar daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente.

In alin. ultim al art. 156 C.proc.pen. se prevede obligativitatea sesizarii instantei cu prelungirea duratei arestarii in acelasi timp pentru toti inculpatii aflati in aceeasi cauza, chiar daca mandatele lor expira la date diferite.