Drept constituțional

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

CUPRINS DREPT CONSTUTUTIONAL
I. DR2, LIB2 ŞI ÎND2 FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR. CONCEPT ISTORIC, PREVEDERI ALE CONVENT2 INTERNAT IN MATERIE.
1. Concept istoric
2. Drepturi fundamentale
3. Îndatoriri fundamentale
4. Sfera drepturilor omului şi cetăţeanului-Generaţiile de drepturi
II. NORME CONSTITUTIONALE SI LEGALE ÎN DOMENIUL DR2 FUNDAMENTALE ALE CETATENILOR ROMANI IN CONFORM CU CONSTIT ROM DIN 1991, REPUBLICATA.
5. Inviolabilităţile
5.1 Dr. la viaţă, dr. la integritate fizică, dr. la integritate psihică
5.2 Libertatea individuală
5.3 Dr. la apărare
5.4 Dr. la libera circulaţie
5.5 Dr. la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private
5.6 Inviolabilitatea domiciliului
6. Dr2 Şi Libertăţile Social-Economice Şi Culturale
6.1 Dr. la învăţătură
6.2 Accesul la cultură
6.3 Dr. la ocrotirea sănătăţii
6.4 Dr. la mediu sănătos
6.5 Dr. la muncă şi la protecţia socială a muncii
6.6 Dr. la grevă
6.7 Dr. de proprietate privată
6.8 Dr. la moştenire
6.9 Libertatea economică
6.10 Dr. la un nivel de trai decent
6.11 Dr. la căsătorie
6.12 Dr. copiilor şi tinerilor la protecţie şi asistenţă
6.13 Dr. pers.lor cu handicap la protecţie specială
7. Dr2 Exclusiv Politice
8. Dr2 Şi Libertăţile Social-Politice
8.1 Libertatea conştiinţei
8.2 Libertatea de exprimare
8.3 Dr. la informaţie
8.4 Dr. de asociere
8.5 Secretul corespondenţei
9 Dr2 Garanţii
9.1 Dr. de petiţionare
9.2 Dr. pers. vătămate de către o aut publică
10. Îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor români
10.1. Îndatorirea de fidelitate faţă de ţară
10.2. Îndatorirea de apărare a patriei
10.3 Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice
10.4. Îndatorirea de exercitare cu bună-credinţă a drurilor şi libertăţilor şi de a respecta drurile şi libertăţile celorlalţi
III PRINCIPIUL SEPARAŢIEI PUTERILOR ÎN STAT Corespondenţa în prevederile Constituţiei României republicată.
IV CONSACRAREA CONSTITUŢIONALĂ ŞI LEGALĂ A RAPORTURILOR DINTRE PUTEREA LEGISLATIVA, AUTORITATEA EXECUTIVA ŞI CEA JUDECATOREASCA.
11. Interventia legislativului in activitatea executivului:
12. Interventia executivului in activitatea legislativului:
13. Raporturile autoritatii judecatoresti cu legislativul:
14. Raporturile justitiei cu executivul
V. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CELOR TREI PUTERI ÎN ROMÂNIA
15. Puterea legislativă - Parlamentul
15.1 Organizarea Parlamentului.(grupurile parlamentare, birourile parlamentare, comisiile permanente, comisiile temporare (ad-hoc))
15.2 Funcţionarea Parlamentului (Mandatul Parl, Sesiune Parlamentară, Şedinţele Parl, Sisteme de vot in Parlament
16. Puterea executivă - Structura
16.1 Preşedintele României (Desemnarea sefului de stat; Rolurile Pres Rom; Atributii:în raporturile cu Parlm, în relatiile cu Guv, în relatiile cu aut. judecatoreasca; Raspunderea Preş Rom:răsp. politico-juridica a Preş, răsp. penală a Preş Rom; Actele Preş Rom)
16.2 Guvernul – (Formarea Guv , Mandatul Guv, Actele Guv, Raspunderea Guv)
16.3 Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice
16.4 Organele administratiei publice locale:
17. Puterea judecătorească
17.1 Instanţele judecătoreşti
17.2 Ministerul Public
17.3 Consiliul Superior al Magistraturii

Extras din curs:

I. Dr2, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor. Concept istoric, prevederi ale conventiilor internationale in materie.

1. Concept istoric: Originile istorice si filozofice ale conceptului de druri ale omului au fost plasate in doctrina juridica fie in epoca antica, fie in epoca premergatoare Secolului Luminilor. Dr. s-a preocupat de ac. concept mai tarziu insa, reglem2 jur prin care se consacra si se incearca chiar protejarea drurilor omului aparand abia dupa adoptarea primelor constitutii scrise. Dr2 omului au aparut in istorie ca un instrument de protectie a individului in raporturile sale cu colectivitatea, avand ca principala functie limitarea puterii politice pt. a permite libera si deplina manifestare a fiintei umane. Istoria conceptului de dr2ale omului se caracterizeaza printr-o extrem de rapida si larga raspandire a sa, mai intai la nivelul continentului european si mai apoi la nivel international, intr-un context istoric, social si economic ce a favorizat si uneori chiar a jucat un rol catalizator pt. aceasta larga difuzare. Proclamarea drurilor omului in documente si texte jur internaţ se generalizeaza incepand cu secolul XX si se accelereaza in mod vadit in special dupa cel de-al doilea razboi mondial, astfel aparand Declaratia Universala a Dr2 Omului, adoptata la 10 decembrie 1948, precum si cele doua Pacte internaţ referitoare unul la dr2 politice si sociale, si celalalt la dr2 economice, sociale si culturale, adoptate impreuna in data de 16 decembrie 1966.

2. Dr2 fundamentale sunt acele dr2 subiective ale cetatenilor, esentiale pt. viata, libertatea si demnitatea ac., indispensabile pt libera dezv. a personalitatii umane, druri stabilite prin Constit si garantate prin Constit si alte legi.

3 Îndatoriri fundamentale-sunt acele oblig2 ale cetăţenilor considerate esenţiale pt. realizarea scopurilor sociale înscrise în Const. şi asigurate în îndeplinirea lor prin convingere sau la nevoie prin forţa de constrângere a statului. Existenţa ac. îndatoriri se impune deoarece este de neconceput ca membrii unei colectivităţi umane să nu aibă alături de dr2 şi anumite îndatoriri, anumite oblig2 faţă de soc.în care trăiesc. Îndatoririle fundamentale mobilizează oamenii la realizarea scopurilor societăţii, constituind în acelaşi timp garanţia, printre alte garanţii, că dr2 fundamentale se pot realiza efectiv. Îndatoririle fundamentale sunt esenţiale pt. stat, în aceeaşi măsură în care dr2 şi libertăţile sunt esenţiale pt cetăţeni. Indatoririle fundamentale sunt asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin forta de constrangere a statului, caci ele sunt veritabile obligatii juridice. O trasatura a indatoririlor fundamentale este aceea ca ele sunt expres formulate prin chiar textul Constit.

4 Sfera dr2 omului şi cetăţeanului-Generaţiile de dr2 Dr2 omului sunt prezentate într-o clasificare ce cuprinde trei generaţii, Astfel:

dr2 din prima generaţie dr2 civile şi politice (cum ar fi libertatea individuală, libertatea conştiinţei, libertatea de exprimare etc.), considerate ca cele mai necesare pt. afirmarea individului în rap cu puterea de stat. Dr2 şi libertăţile civile şi politice (libertăţile individuale mai ales) au apărut ca măsuri de protecţie a individului contra violenţei şi arbitrariului guvernanţilor, ca revendicări ale unei poziţii jur egale în faţa legii. Orice fiinţă umană dispune de ac.e druri, încă de la naştere, şi, teoretic, tr. să fie în măsură să le exercite oricând. Rolul puterii de stat se reduce în această situaţie la protejarea libertăţilor în general, prin asigurarea garanţiilor de autolimitare a acţiunii sale. Apoi s-au impus dr2 sociale, economice şi culturale,

dr2din a doua generaţie (cum ar fi dr. la muncă, dr. la educaţie, dr. la protecţia socială etc.). Dacă dr2 civile şi politice nu presupuneau, în principiu, şi acţiuni concrete din partea statului în afara abţinerii în faţa libertăţii pers. (erau şi mai sunt numite şi dr2 negative) dr2sociale, economice, şi culturale implică din partea statului acţiuni, măsuri, garanţii. dr2 din a doua generaţie sunt recunoscute tuturor indivizilor, dar nu în considerarea calităţii lor de fiinţă umană, ci ca membri ai unor categ sociale determinate (pe baza unor criterii aflate în strânsă leg cu sist de producţie sau cu starea lor socială sau economică).

a treia generaţie de dr2, denumite dr2 de solidaritate (cum ar fi dr. la pace, dr. la dezvoltare, dr. la un mediu înconjurător sănătos etc.). Ele exprimă noi aspiraţii sociale şi politice, pe care orice individ le poate opune în mod valabil puterii publice. Ac. dr2 ridică însă mai multe semne de întrebare, căci nu este încă foarte clar dacă titularul lor este individul sau umanitatea în ansamblul său (în nume propriu sau în seama şi pt. binele tuturor); la fel, nu este încă foarte clar dacă puterea publică este cea naţională sau una internaţională. Cert însă este faptul că ele nu pot fi realizate în conţinutul lor de fiecare stat în parte, ci presupun necesitatea cooperării statelor.

II. Norme constitutionale si legale in domeniul dr2 fundamentale ale cetatenilor romani in conform cu Constit Rom din 1991, republicata.

În op. prof. Ioan Muraru dr. şi lib.s-ar clasifica în: inviolabilităţi, adică acele dr. şi libertăţi care, prin conţ. lor, asigură viaţa, posibil. de mişcare liberă, siguranţa fizică şi psihică precum şi siguranţa domiciliului p.f.; dr.şi libertăţi social-econom. şi culturale, adică acele dr. şi libertăţi care, prin conţinutul lor, asigură condţiile sociale şi materiale de viaţă, educaţia şi posibilitatea protecţiei; dr2 exclusiv politice care, prin conţinutul lor, pot fi exercitate de cetăţeni numai pt. participarea la guvernare; dr.şi libertăţi social-politice care, prin conţinutul lor, pot fi exercitate de cetăţeni la alg.re, fie pt. rezolvarea unor probl.sociale şi spirituale, fie pt. participarea la guvernare; 5) dr2 garanţii, dr2 care, prin conţ.lor, joacă în principal rolul de garanţii constituţionale.

5 Inviolabilităţile

5.1 Dr. la viaţă, dr. la integritate fizică, dr. la integritate psihică- Ac.e dr. sunt reglem. de Constit. în art. 22. Dr. la viaţă este cel mai natural dr.al omului. El s-a impus de timpuriu, în sistemul jur., fiind consacrat încă din primele declaraţii de dr2 şi desigur prin constituţii. Este un dr. cetăţenesc cu care începe inventarul dr2 omului în cele mai importante acte internaţ. în ac. domeniu. Astfel, Declaraţia Univ. a Dr2 omului stabileşte în art. 3 că „Orice om are dr. la viaţă, libertate şi la inviolabilitatea pers.”. Conv. europeană pt. protecţia dr2 omului şi a lib2 fundamentale consacră în art. 2 că „Dr. oricărei pers. la viaţă este protejat de lg. Moartea nu poate fi aplicată în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de către un tribunal în cazul în care infracţiunea este sancţionată de lg cu această pedeapsă”, iar Pactul privitor la drurile civile şi politice stabileşte în art. 6 pct. 1 că „Dr. la viaţă este inerent pers. umane. Ac. dr. tr. ocrotit prin lg. Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar”. Dr. la viaţă este asigurat prin întreg sistemul constituţional. Art. 22 din Const. se referă la dr. la viaţă. Astfel, dr.la viaţă, precum şi dr.la integritate fizică şi psihică a pers sunt garantate. Tot art.22 interzice pedeapsa cu moartea, ca fiind contrară dr2 naturale ale omului. Dr. la integritatea fizică -Strânsa sa legătură cu dr. la viaţă a det. regl. în acelaşi art. Respectul integrităţii fizice este garantat chiar prin Constitituţie, rezultând astfel oblig. aut. publice de a o asigura. Orice atingere adusă interegrităţii fizice a pers. va tr. sancţionată de lg, iar dc ea se impune, totuşi, din considerente de ordin social, ea se poate face numai prin lg, în condiţiile articolului 53 din Const. (de ex. vaccinarea pt. combaterea unei epidemii, recoltarea de sânge pt. dovedirea intoxicaţiei alcoolice, efectuarea unui operaţii chirurgicale cu acordul pacitentului etc.) Dr. la integritate psihică este ocrotit şi considerat de valoare constituţională, omul fiind conceput - sub aspect jur - ca un complex de elem2 în care fizicul şi psihicul nu pot fi despărţite. Mutilarea uneia sau alteia dintre integrităţi este contrară dr2umane. Respectul vieţii, integrităţii fizice şi a integrităţii psihice implică în mod firesc interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce face în mod expres articolul 22 alineatul (2).

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Drept Constitutional.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9.3/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
19 pagini
Imagini extrase:
19 imagini
Nr cuvinte:
14 953 cuvinte
Nr caractere:
76 123 caractere
Marime:
68.72KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Drept
Predat:
la facultate
Materie:
Drept
Sus!