Definiția și Trăsăturile Administrației Publice prin Prisma Constituției din 1991 Revizuite și Republicate

&1. Şcoala franceză face distincţia între două sensuri ale conceptului de “administraţie”: sensul funcţional şi sensul derivat, organic .

Împărtăşind această distincţie, care se regăseşte şi într-o lucrare de referinţă pentru actuala doctrină în materie , rezultă că în sens formal, organic, termenul desemnează autorităţile publice învestite cu sarcini administrative, iar în sens funcţional termenul evocă tocmai activităţile pe care sunt însărcinate a le realiza aceste autorităţi publice. Alt autor consideră că, în sens formal, structural sau organic, prin administraţie publică înţelegem ansamblul autorităţilor şi instituţiilor publice care realizează, pe baza şi în vederea executării legii, o activitate cu un anumit specific. În sens material, prin administraţie publică, autorul citat înţelege activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legilor de către autorităţile care compun acest sistem, în vederea satisfacerii intereselor generale, scop în care adoptă acte juridice, organizează şi asigură buna funcţionare a serviciilor publice şi execută anumite prestaţii către populaţie.

&2. Precizări terminologice

Potrivit sistemului constituţional şi legal actual şi prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală , trebuie să facem distincţie între următoarele concepte:

- conceptul de “administraţie publică”, acesta având un caracter integrator, care include atât administraţia de stat, cât şi administraţia publică locală;

- conceptul de “administraţie de stat” care evocă exclusiv administraţia înfăptuită de autorităţi de natură statală (Preşedinte, Guvern, Prefect, ministere, servicii publice deconcentrate ale ministerelor);

- sintagma “administraţie publică locală” prin care evocăm acel tip de administraţie înfăptuit de autorităţi publice alese prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Rezultă că în limbajul actual, spre deosebire de cel specific regimului totalitar, nu mai putem vorbi, într-un sens identic, de “organ administrativ” şi “organ al administraţiei de stat”; de “funcţionar public” sau “funcţionar de stat”; de “administraţie publică” sau “administraţie de stat” .

Conchidem că, în actualul sistem constituţional şi legal, administraţia publică este înfăptuită de două mari categorii de autorităţi: autorităţi de natură statală şi autorităţi autonome locale.