Conflictele de Muncă

Conform art. 248 alin.1 din Codul muncii, conflictul de muncă reprezintă orice deza¬cord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă.

Potrivit Legii nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, aceeaşi noţiune este definită ca reprezentând conflictul (litigiul) individual sau colectiv născut între angajator şi salariaţi cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.

Între cele două texte legale nu există decât o diferenţă de formulare: în timp ce prin Codul muncii conflictul de muncă este definit sintetic, Legea nr.168/1999 cuprinde o definiţie care concretizează ceea ce Codul exprimă prin „orice dezacord intervenit între partenerii sociali în raporturile de muncă”.

Esenţial este faptul că orice conflict de muncă presupune existenţa unui raport juridic, întemeiat pe un contract individual sau colectiv de muncă, în legătură cu care se înregistrează, la un moment dat, un dezacord între salariat şi angajator ori între partenerii sociali.

Atât Codul muncii cât şi Legea nr.168/1999 clasifică conflictele de muncă astfel:

- conflicte de interese

- conflicte de drepturi

CONFLICTELE DE INTERESE

Conflictele de interese sunt reglementate de Legea nr. 168/1999 privind soluţi¬onarea conflictelor de muncă şi au următoarele trăsături:

- nu pot interveni într-un alt moment al derulării raporturilor de muncă decât exclusiv în cel al negocierii contractului colectiv de muncă, nu şi al negocierii contractului individual de muncă;

- nu se pot referi la negocierea unui contract individual de muncă şi nu se pot declanşa pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă;

- pot avea ca obiect aspecte care, potrivit Legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, pot fi reglementate prin acest contract, respectiv salarizarea, condiţiile de muncă, timpul de muncă şi timpul de odihnă, sănătatea şi securitatea muncii;

- nu pot avea ca obiect revendicări ale salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ, angajatorul neavând posibilitatea legală de a negocia astfel de solicitări.

Desigur, nimic nu se opune ca salariaţii şi unitatea să negocieze sau să aibă un punct de vedere comun privind o eventuală intervenţie normativă. Dar, legal, partenerii sociali nu pot face altceva decât să înainteze propunerea lor organelor care au iniţiativă legislativă. Dacă nu se dă curs demersului lor, situaţia în cauză nu poate constitui temei al unui conflict de interese;

- au întotdeauna caracter colectiv. Potrivit art.9 din Legea nr. 168/1999, ele pot interveni la nivel de unitate, grupuri de unităţi, ramuri sau la nivel naţional ori, în cazuri speciale, la nivel de subunitate, compartiment sau grup de salariaţi;

- nu pot privi interese ale persoanelor care prestează munca în temeiul unui alt contract decât contractul individual de muncă.

Conflictele de interese nu izvorăsc din încălcarea unui drept deja existent. În momentul apariţiei lor, există numai interesul ca prin negociere să se consacre anumite drepturi în contractul colectiv de muncă.

În cadrul reglementării legale actuale, definitoriu pentru conflictele de interese nu este caracterul lor colectiv – deoarece şi conflictele de drepturi pot avea caracter colectiv – ci faptul că ele intervin cu prilejul negocierii colective, respectiv într-o fază precontractuală.

MODALITĂŢI DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR DE INTERESE

Conflictele de interese sunt legate strict de dreptul salariaţilor la negocieri colective. Astfel, un conflict de interese poate fi determinat numai de neînţelegeri legate de nego¬cierea colectivă, iar prevederile Legii nr.168/1999 trebuie corelate cu cele ale Legii nr.130/1996.

Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ potrivit art.8 din lege. Deşi legea nu prevede expres, nu pot constitui obiect al conflictelor de interese nici litigiile a căror soluţionare este supusă altor reglementări legale.

Situații în care poate interveni declanşarea conflictelor de interese

Refuzul de a negocia. În ce priveşte situaţia în care unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract sau cel anterior a încetat, trebuie avut în vedere faptul că negocierea colectivă este obligatorie. În acest caz conflictul de interese poate fi declanşat doar daca se manifestă refuzul unităţii de a începe negocierea. Ori potrivit Legii 130/1996, unitatea care are cel puţin 21 de salariaţi este obligată să iniţieze negocierea colectivă.

Refuzul de accepta revendicările salariaţilor. Pentru a ajunge în această situaţie e clar că unitatea a respectat obligaţia de a iniţia negocierea colectivă, însă nu este de acord cu revenicările formulate de sindicate. Pentru ca executarea acestei obligaţii să nu aibă numai caracter formal şi pentru a se echilibra raportul d eforţe dintre partenerii sociali legea a prevăzut această situaţie pentru declanşarea conflictului de interese.

Refuzul de a semna contractul colectiv de muncă. Deşi negocierile au fost defini¬tivate şi, deci partenerii sociali au ajuns la un acord de principiu, unitatea refuză nejustificat încheierea contractului colectiv de muncă. Potrivit art.26, alin.2 lit.b, din Legea privind contractul colectiv de muncă contractul poate fi înregistrat la organele competente şi fără semnătura reprezentanţilor legali ai unităţii cu condiţia ca aceştia să fi participat la negocieri şi să fi fost de acord cu clauzele negociate. Dacă, însă, din actele depuse de părţi nu reiese acest lucru conflictul de interese poate fi declanşat.

Refuzul de a începe negocierile anuale obligatorii. Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă nu se pot declanşa conflicte de interese. Totuşi, dacă unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţia legală de a demara negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru, condiţiile de muncă, deşi contractul nu a încetat, se poate declanşa conflict de interese.