Comerț internațional

In prezent domeniul Dreptului Comertului International a deposit demult operatiunile de import – export (vanzare – cumparare internationala), incluzand toate actele si operatiunile derulate la nivel international.

Acest domeniu include contractile de leasing, de franciza, transfer tehnologic, agency, contractele de achizitii publice, de cooperare economica, tehnologica si stiintifica, engineering; garantiile contractuale speciale (scrisori de garantie bancara); toate modalitatile de plata speciale s.a.

Definitie: Dreptul comertului international reprezinta ansamblul de norme juridice de drept privat care guverneaza relatiile comerciale si de cooperare economica, tehnologica si stiintifica ce depasesc cadrul national a unui stat si au aderente internationale cu 2 sau mai multe sisteme de drept nationale.

Normele Dreptului comercial international sunt nu numai de drept substantial ci si de drept procesual (arbitrajul).

Din definitia Dreptului comercial international se extrage cu usurinta obiectul disciplinei: raporturile juridice ce au simultan caracter comercial si international.

A. Comercialitatea raporturilor juridice

Se determina functie de dispozitiile sistemului de drept ce ii e aplicabil, sistem determinat de normele dreptului comercial international, de normele conflictuale ale tarii forului (lex fori).

B. Internationalitatea raporturilor juridice

Exista raporturi juridice care desi au legatura cu strainatatea se mentin in cadru national si nu prezinta interes pentru dreptul comertului international.

Exemplu: prestatorii de servicii pentru export furnizeaza marfuri produse sau transformate de ei partenerilor lor nationali, parteneri ce exporta aceste marfuri.

Exista raporturi juridice care prin elementele lor (subiecti, obiect) sau prin anumite circumstante legate de locul incheierii sau executarii contractului s.a. contin un element de extraneitate suficient de caracterizant pentru a determina internationalitatea lor.

Cele mai multe reglementari internationale utilizeaza 2 criterii principale pentru determinarea internationalitatii:

1. criteriul subiectiv: partile persoane fizice sau juridice au in momentul incheierii contractului domiciliul sau sediul in state diferite;

2. criteriul obiectiv: va fi international contractul prin care se stabileste ca marfa, lucrarea sau serviciul (obiect) sa se afle in tranzit international, sa traverseze cel putin o frontiera de stat in cursul executarii contractului.

Legea 105/1992 privind raporturile de drept comercial international mareste sfera criteriului subiectiv prin adaugarea resedintei in cazul persoanei fizice si a fondului de comert in cazul persoanei juridice.

Teme principale DCI

1. Izvoare

2. Participanti

3. Teoria contractelor de comert international (clauze specifice)

4. Contractele speciale ale comertului international

5. Arbitrajul comercial international