Bazele statului și dreptului Republica Moldova

Previzualizare curs:

Extras din curs:

1. Notiuni generale cu privire la dreptul constituţional

2. Parlamentul RM, rolul şi atribuţiile lui

3. Guvernul RM, rolul şi atribuţiile lui

4. Autoadministrarea locala a RM

Sistemul dreptului este format din subsisteme, adică ramurile dreptului. Dreptul constituţional este ramura principală a dreptului care prin normele sale consacră şi ocroteşte cele mai importante valori economice sociale şi politice. În procesul de apariţie şi dezvoltare a dreptului dreptul constituţional spre deosebire de alte ramuri de drept apare mult mai târziu, el apare şi sub o altă denumire şi anume drept de stat, sau dreptul statal. Dreptul constituţional ocupă locul primordial în ierarhia ramurilor proprii sistemului de drept, el are ca obiect de reglementare relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea menţinerea şi exercitarea puterii de stat. Normele dreptului constituţional sunt chemate să asigure separarea puterilor în stat precum şi relaţiile sociale ce sunt generate în legătură cu definitivarea şi exercitare drepturilor libertăţilor şi îndatoririlor omului. De asemenea dreptul constituţional consfintește dimensiunile politice externe ale statului comportamentul statului în legătură cu alte state, statele comunităţii internaţionale.

Izvoarele dreptului constituţional: izvorul dreptului constituţional poate fi definit ca fiind forma specifică de exprimare a normelor de drept constituţional, de remarcat este faptul că nu toate izvoarele dreptului constituie izvoarele dreptului constituţional.

1. Obiceiul – este interpretat în RM ca izvor al dreptului constituţional, într-un mod total excepţional (conform obiceiului stabilit de-a lungul anilor până la alegerea preşedintelui parlamentului prezidează şedinţele parlamentului cel mai învârstă deputat).

2. Doctrina – nu poate fi considerat direct izvor de drept, dat fiind faptul că ea nu reglementează nemijlocit relaţiile sociale.

3. Practica judiciară cu precedentul judiciar – de asemenea nu sunt acceptate ca izvoare ale dreptului constituţional.

4. Actul normativ – constituie primul şi cel mai important izvor de drept constituţional, dar nu toate actele normative sunt izvoare ci doar acelea adoptate de parlament deci pot fi izvoare de drept constituţional, toate legile constituţionale unele legi organice şi nicidecum cele ordinare. Din totalitatea legilor organice ce pot servi în calitate de izvor de drept constituţional sunt doar celea ce reglementează sistemul electoral organizarea şi desfăşurarea referendumului organizarea şi funcţionarea parlamentului guvernului curţii constituţionale.

5. Tratatul internaţional – el trebuie să fie ratificat conform dispoziţiilor constituţionale şi să cuprindă nemijlocit reglementări ale relaţiilor specifice dreptului constituţional.

Raportul juridic constituţional, poate fi definit ca fiind relaţia socială reglementată de norma de drept constituţională ce apare în procesul instaurării menţinerii şi exercitării puterii de stat. În cadrul unui raport juridic constituţional unul din subiectele lui este întotdeauna fie deţinătorul puterii de stat fie statul fie o autoritate publică.

Subiectele raportului de drept constituţional sunt următoarele:

1. Poporul - (există divergenţe in privinţa acestui subiect) dacă constituţia spune că poporul este unicul generator al puterii.

2. Statul - atât direct cât şi prin organele sale.

3. Autorităţile publice.

4. Partidele, şi alte organizaţii social politice.

5. Cetăţenii, ei pot apărea ca persoane fizice în cazul când le sunt lezate drepturile fundamentale.

6. Străinii şi apatrizii, în raporturile ce apar în legătură cu acordarea cetăteniei RM.

Constituţia este legea supremă a unui stat

Adoptarea constituţiei într-un stat sau altul, devine un eveniment de importanţă majoră pentru societate respectivă. O constituţie marchează anumite victorii şi împliniri într-o societate, constituţia este acea lege care având forţa juridică superioară celorlalte legi reglementează structurile economice şi formele proprietăţii organizate de stat statutul juridic al cetăţeanului consfinţeşte perspectiva politicii interne şi externe a statului conţinutul normativ al constituţiei din 1994 este structurat din punct de vedere juridic în 151 de articole grupate în 7 titluri unele având capitole şi secţiuni.

Cetătenia RM

Populaţia ca atribut al statului îşi găseşte reflectarea în ştiinţa dreptului constituţional sub aspectul cetăteniei, astfel dreptul la cetătenie este înscris în declaraţia universală a drepturilor omului, astfel art. 15 al acestui document, declaraţia universală a drepturilor omului consfinţeşte.

1. Orice persoană are dreptul la o cetătenie

2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetătenie, şi nici de dreptul de aşi schimba cetăţenia.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Bazele Statului si Dreptului Republica Moldova.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9.7/10 (3 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
42 pagini
Imagini extrase:
42 imagini
Nr cuvinte:
14 135 cuvinte
Nr caractere:
75 445 caractere
Marime:
69.70KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Drept
Predat:
la facultate
Materie:
Drept
Sus!