Tema I FALIMENTUL INTERNATIONAL
Aspecte generale. Concept si definitie. Perspectiva istorica si instrumente
internationale
Multiplicarea fara precedent a raporturilor comerciale internationale si a
investitiilor straine, înfiintarea de noi societati comerciale în strainatate,
mondializarea crizelor economice au impus constituirea unor proceduri colective
în scopul solutionarii tuturor aspectelor legate de falimentarea societatilor
comerciale.
Falimentul, ca termen juridic are conotatii diferite în legislatiile diferitelor state,
lucru de altfel normal. De pilda, în SUA, prin acest termen se întelege o
procedura de reorganizare ori de lichidare a averii debitorului pe cand în lumina
legislatiei noastre se defineste doar procedura de lichidare nu si cea de
reorganizare judiciara.
În Ungaria- falimentul este procedur de reorganizare a activelor
comerciantului si nu si cea de lichidare judiciara pe cand în Australia-prin
falimentul se intelege atât lichidarea averilor persoanei fizice insolvente
dar nu si a celor juridice.
Falimentul este un termen generic pe care dreptul comertului international
continua sa-l utilizeze , desi, uneori acceptiunea sa nu mai este concordanta cu
dispozitiile legislatiilor nationale ale statelor, cu alte cuvinte, în ciuda evolutiei
vocabularului juridic se recurge în continuare la termenul de faliment întrucât el
este consacrat. Desi în opinia literaturii juridice din dreptul international privat
se considera ca este perimat, din punct de vedere tehnic este normal sa se
recurga la el întrucât desemneaza proceduri falimentare sub denumiri diverse si
asigura stabilitatea conceptului dincolo de variatiile legislatiilor interne. Este
normal sa se adauge si cuvântul international întrucât datorita multiplicarii
raporturilor juridice cu elemente de extraneitate nu se mai poate vorbi numai de
drept comerecial pe plan national. Multiplicarea fara prcedent a schimburilor
comerciale, a seviciilor a cooperarii economice internationale si a schimburilor
tehnico-stiintifice, a impus comunitatii mondiale o regândire a institutiei juridice
a falimentului astfel încât aceasta sa poata acoperi atât procedurile colective
precum si hotarârilor instantelor judecatorestide reorganizare , lichidare ori
falimentare a societatilor comerciale ori a averii comerciantului persoana fizica
al carui pasiv întrece activul.
În documentele internationale de data recenta se recurge la sintagma proceduri
de insolvabilitate sau proceduri de insolventa care desemneaza institutia
falimentului cu o singura precizare: insolvabilitatea nu are un caracter restrictiv
fata de insolventa, cum este utilizat în reglementarile nationale, când prin
insolventa se cunoaste ca este vorba de incapacitatea de plata a persoanei.
Exista opinii ca nici tremenul international nu mai este corect utilizat si se cere
înlocuirea cu cel transfrontalier întrucât acesta presupune cel putin înca o
jurisdictie în afara celei nationale implicata în solutionarea unui caz de
insolvabilitate sau insolventa. Se opineaza ca termenul de international nu
denota procedurile colective care se nasc, din aceste considerente fiind prea vag.
Definitia insolventei transfrontaliere
Insolventa transfrontaliera se defineste ca fiind totalitatea procedurilor
bazate pe starea de încetare a platilor, de insolvabilitatea sau pierderea
credibilitatii debitorului implicând interventia autoritatii judiciare si conducând
la o lichidare obligatorie si colectiva a bunurilor sau cel putin la un control al
acestei activitati.
Într-o alta acceptiune prin faliment se întelege ansamblul procedurilor
colective fondate pe insolvabilitatea debitorului si care au drept obiect
reorganizarea întreprinderii sau lichidarea bunurilor sale în interesul colectiv
al creditorilor.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET - FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA - MASTER - DREPTUL AFACERILOR IN CONTEXT EUROPEAN - CURS Procedura reorganizării judiciare şi a falimentului
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
