Contracte Speciale

Previzualizare curs:

Extras din curs:

1. Contractul de depozit regulat de mărfuri

Este un contract real, sinalagmatic şi cu titlu oneros.

Se încheie între doi comercianţi, denumiţi deponent şi depozitar, prin care, depozitarul, în schimbul taxei de depozit, se obligă să păzească, să conserve marfa primită şi să o restituie la prima cerere.

Obligaţiile părţilor

1) Deponentul

- să predea marfa amablată, etichetată, marcată

- să utilizeze în spaţiul de depozitare perimetrul indicat

- să completeze documentele de depozit

- să plătească taxa de depozit. Aceasta se calculează în funcţie de durata depozitului, de cantitatea de mărfuri şi de eventualele obligaţii suplimentare ce s-ar putea menţiona în sarcina depozitarului

2) Depozitarul

- să păzească, să păstreze şi să conserve marfa

- să o restituie la prima cerere

- să-şi îndeplinească eventualele obligaţii suplimentare special convenite

Spre deosebire de contractul civil de depozit, contractul internaţional de depozit este cu titlu oneros. De asemenea, în cazul contractului internaţional de depozit, depozitarul beneficiează de un drept de retenţie asupra mărfurilor din valoarea cărora se poate îndestula pentru recuperarea taxelor de depozit şi a cheltuielilor utile şi necesare făcute cu depozitul.

Contractul internaţional de depozit să încheie în formă scrisă. În dreptul continental se realizează prin întocmirea a trei documente (talonul, recipisa de depozit şi warantul), în sistemul dreptului anglo-american, se întocmesc două documente.

Talonul, recipisa de depozit şi warantul au un conţinut identic dar naturi juridice diferite. Acestea cuprind:

- elementele de identificare ale depozitarului şi ale deponentului

- elemente cu privire la marfă

- modul de calcul al taxei de depozit

- eventualele obligaţii suplimentare asumate de depozitar

Talonul – se păstrează în registrul de evidenţă şi are valoare probatorie, făcând dovada încheierii contractului şi a primirii mărfii.

Recipisa şi warantul – sunt titluri de valoare. Ele atestă pentru posesorul lor calitatea de propietar al mărfii. Vânzarea mărfii din depozit se poate face prin girarea recipisei şi a warantului. Giratarul recipisei şi al warantului va putea astfel să ridice marfa.

Girarea numai a warantului (buletin de gaj) semnifică constituirea în mâna giratorului a unui drept de gaj asupra mărfii din deplzit. Giratarul warantului este un creditor gajist, el putându-se îndestula din valoarea mărfii din depozit, dar numai după depozitar.

Girul recipisei este un gir translativ de propietate.

Dacă deponentul şi depozitarul îşi au sediul în state diferite, atunci contractul este un contract internaţional, părţile putând să aleagă legea aplicabilă. Dacă nu au ales-o, se aplică legea în vigoare la sediul debitorului prestaţiei caracteristice, respectivla sediul depozitarului. Dacă într-un caz concret nu se cunoaşte sediul depozitarul contractul este supus legii în vigoare la locul predării mărfii.

Recipisa şi warantul urmează a fi supuse legii în vigoare la locul emiterii.

Secţiunea 2

Contractul internaţional de intermediere

Are la bază instituţia reprezentării convenţionale.

În legătură cu reprezentarea convenţională, în sistemele de drept se cunosc două tendiţe:

- în sistemele de drept de tip francez este cunoscută ca expresie a reprezentării convenţionale instituţia mandatului civil

- în sistemele de drept anglo-americane nu este cunoscută această instituţie.

La nivelul dreptului comerţului internaţional, intermedierea de comerţ cunoaşte două categorii de reglementări, şi anume, pe de o parte, intermedierea din dreptul continental, iar pe de altă parte, intermedierea din dreptul anglo-amercian.

a. Intermedierea din dreptul continental

În acest caz, se reglementează mandatul comercial în paralel cu mandatul civil, cu deosebirea că , spre deosebire de contractul de mandat civil, contractul de mandat comercial este cu titlu oneros. Din această caracteristică rezultă următoarele consecinţe:

- în cadrul contractului de mandat comercial se reglementează în favoarea mandatarului privilegiul dreptului de retenţie asupra bunurilor corporale ale mandantului, până în momentul în care acesta îşi onorează obligaţia de plată

- mandatarul din contractul de mandat comercial este obligat să remită mandantului, sub sancţiunea curgerii dobânzii, orice sumă încasată pentru acesta

- mandatarul din contractul de mandat comercial poate depăşi mandatul dat, fără a a vea nevoie de confirmare, dacă depăşirea convine mandantului.

Mandatul comercial este de două feluri:

a) mandatul cu reprezentare

b) mandatul fără reprezentare

a) În acest caz, mandatarul încheie actul juridic cu terţul pe numele şi în contul mandantului, parte în contract fiind mandantul. Mandantul trebuie să-şi justifice capacitatea şi are la îndemână o acţiune directă împotriva terţului.

b) În cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul încheie cu terţul actul juridic în numele său dar pe contul mandantului. El este obligat să aducă la cunoştinţă terţului mandatul său. Şi mandantul şi mandatarul trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a încheia acte juridice. De asemenea, atât mandantul cât şi mandatarul au la îndemână o acţiune împotriva terţului.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Contracte Speciale.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
28 pagini
Imagini extrase:
28 imagini
Nr cuvinte:
13 784 cuvinte
Nr caractere:
72 882 caractere
Marime:
43.38KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Drept Comercial
Predat:
la facultate
Materie:
Drept Comercial
Sus!