În activităţile sale comerciantul colaborează şi cu alte persoane. Unele îi reprezintă interesele fiind salariaţii comerciantului. Ei sunt cunoscuţi sub denumirea de auxiliarii dependenţi ai comerciantului. Prepuşii, comisii pentru negoţ şi comisii călători pentru comerţ (fac parte din categoria auxiliarilor dependenţi ai comerciantului).
Alte persoane, denumite auxiliari autonomi, au calitatea de comercianţi. Aceştia ajută alţi comercianţi în activităţile comerciale. Fac parte din aceasta categorie mijlocitorii şi agenţii comerciali.
Instituiţi reprezentării, instituţie de drept civil clarifică raporturile juridice ce se încheie între comerciant şi auxiliarii dependenţi şi autonomi ai comerciantului.
Reprezentarea
Reprezentarea este un procedeu tehnico-juridic prin care o persoană – reprezentantul - încheie un act juridic în numele şi în contul (pe socoteala) altei persoane – reprezentat - efectele actului juridic producându-se cu respectarea anumitor condiţii direct faţă de persoana reprezentată.
Se consideră a fi o excepţie de la principiul relativităţii actului juridic potrivit căruia efectele acestuia se produc numai între părţile actului. Actul juridic încheiat prin reprezentare produce efecte faţă de persoana reprezentată, deşi ea nu a încheiat actul juridic.
Reprezentarea este de două feluri:
- legală: deoarece izvorăşte din lege şi intervine în cazul persoanelor incapabile. Legea împuterniceşte pe părinţi sau pe tutore, în calitate de reprezentanţi legali ai minorului sub 14 ani sau ai interzisului judecătoresc să încheie orice act juridic în numele şi pe seama incapabililor pe care îi reprezintă. În cazul actelor juridice de dispoziţie reprezentanţii legali au nevoie de încuviinţarea autorităţii tutelare.
- convenţională. Este stabilită de comun acord de persoana reprezentată şi reprezentant, care încheie acte juridice în numele şi pe seama persoanei reprezentate.
Reprezentarea nu se confundă cu mandatul. Prin contractul de mandat, mandantul (persoana care dă împuternicirea) îl împuterniceşte pe mandatar (persoana care execută împuternicirea) să încheie acte juridice de administrare a unui patrimoniu sau pentru o anumită operaţiune.
Uneori mandatul poate fi dublat şi de puterea de reprezentare (mandatarul primeşte împuternicirea să încheie acte juridice în numele şi pe seama mandantului) şi atunci suntem în prezenţa unui mandat cu reprezentare, mandatului propriu zis.
Alteori, contractul de mandat nu este însoţit de puterea de reprezentare, ca de exemplu în cazul contractului de comision. În acest contract, comisionarul primeşte împuternicirea să încheie acte juridice cu terţul, dar pe seama comitentului şi în numele sau; devenind astfel parte în actul juridic încheiat cu terţul.
Aşadar reprezentarea poate însoţi contractul de mandat, dar acest lucru nu este o condiţie de esenţă a contractului de mandat . Se spune ca reprezentarea este de natura şi nu de esenţa mandatului. 24
Condiţiile reprezentării sunt următoarele:
- să existe împuternicirea de a reprezenta. Împuternicirea este dată de lege sau de voinţa părţilor (dominus negotii). Calitatea de reprezentant o conferă cel reprezentat prin împuternicirea dată pentru încheierea de acte juridice în numele şi pe seama lui. Împuternicirea este un act juridic unilateral materializat printr-o procură. De regulă, împuternicirea se dă de către reprezentat înainte de încheierea actului juridic cu terţul. Împuternicirea poate fi dată şi ulterior încheierii actului juridic (post factum). Se spune ca în acest mod se ratifica actul juridic încheiat în numele şi pe seama reprezentatului.
În ambele cazuri reprezentantul trebuie să respecte împuternicirea dată.
- să existe intenţia de a reprezenta. Această condiţie se realizează prin aducerea la cunoştinţa terţului de către reprezentant a faptului că actul juridic se încheie prin reprezentare. În ipoteza când reprezentantul nu îşi declină calitatea, actul juridic încheiat cu terţul va produce efecte faţă de reprezentant, care devine astfel parte la actul juridic.
- reprezentantul să exprime o voinţă valabilă, liberă şi neviciată la încheierea actului juridic. Ca urmare, reprezentantul trebuie să aibă deplină capacitate de exerciţiu şi consimţământul dat să fie neviciat.
Efectele reprezentării
Reprezentatul, deşi nu a participat la încheierea actului ca urmare a reprezentării, devine parte la actul juridic, ca şi cum l-ar fi încheiat personal. Fiind parte în actul juridic dobândeşte drepturi şi obligaţii pe care le exercită/execută.
Acest efect se produce numai în cazul respectării împuternicirii de către reprezentant la încheierea actului juridic.
Lipsa împuternicirii, precum şi depăşirea acesteia, reprezentarea nu produce efecte faţă de reprezentat.
Auxiliarii dependenţi ai comerciantului
Din această categorie de colaboratori ai comerciantului, fac parte: prepusul comerciantului, comisii pentru negoţ şi comisii călători pentru comerţ.
Prepusul comerciantului
Potrivit art. 392 C. com.: „Prepus este acela care este însărcinat cu comerţul patronului sau, fie în locul unde acesta îl exercită, fie în alt loc”.
Condiţiile dobândirii calităţii de prepus sunt :
- prepusul este împuternicitul patronului să efectueze comerţul. În calitate de reprezentant al patronului încheie actele juridice privitoare la activitatea comercială.
Prepusul este parte in contractul de munca încheiat cu patronul. Pe raportul juridic de munca se grefează calitatea prepusului de reprezentant al comerciantului.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
