Previzualizare curs:

Extras din curs:

Generalitati

Sediul materiei este reprezentat de dispozitiile cuprinse in art. 452-461 C. proc. civ. Aceste norme procedurale constituie dreptul comun in materie de poprire^1 .

Poprirea este acea forma de executare prin care creditorul urmareste sumele de bani sau efectele pe care o terta persoana le datoreaza debitorului urmarit si consta in indisponibilizarea acelor sume sau efecte in mainile tertului, debitor al datornicului urmarit, si in obligarea lui sa le plateasca direct creditorului urmaritor^2 .

Poprirea este acea forma a executarii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmarit de catre o terta persoana, creditorul subrogandu-se in mod conditionat si provizoriu in drepturile acestuia din urma^3 .

Procedura popririi permite creditorului sa-si realizeze creanta direct de la o persoana care este datornic al debitorului (ternul poprit); ea este mult mai sigura in efectul ei si mai lesnicioasa in formele sale, decat daca creditorul ar fi fost obligat sa astepte mai intai ca tertul sa plateasca debitorului sau si abia apoi sa-l urmareasca pe acesta pentru plata^4 .

Fundamentul popririi consta nu numai in dreptul de gaj general creditorilor asupra patrimoniului debitorului (ca pentru celelalte forme executare silita indirecta), ci si in mijlocul procedural pus la indemana creditorilor de catre art. 974 C. civ., asa numita "actiune oblica" (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza). Din acest punct de vedere, s-ar putea considera ca poprirea ar presupune doua etape (abstracte): aducerea creantei din patrimoniul tertului poprit in patrimoniul debitorului poprit, iar apoi urmarirea silita a sumei respective^5 .

Poprirea executorie se infiinteaza pe baza de titlu executoriu, la cererea creditorului, de executorul judecatoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin faptul ca aceasta din urma se infiinteaza pe baza de actiune, adica inainte de obtinerea titlului executoriu^6 .

--------------------------

^1) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 651.

^2) S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 55.

^3) A se vedea in acest sens V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 467. A se vedea de asemenea cu privire la definirea popririi T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, pag. 7; S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, 54.

^4) Pentru un examen amanuntit, a se vedea: S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 55-113; D. Negulescu, Teoria popririi, Bucuresti, 1904; D. Sudit, Poprirea, Bucuresti, 1936; T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972; G. P. Docan, Repertoriu de jurisprudenta rezumata, 1934-1938, Bucuresti, Ed. Socec, 1939; Fl. Magureanu, Drept procesual civil roman, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 232-264.

^5) G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 715.

^6) Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 474.

Procedura popririi

Poprirea incepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului in mainile debitorului acestuia, care, din momentul instiintarii despre poprire, devine tert poprit, poprirea putand fi folosita si ca o simpla dar foarte eficienta masura de asigurare, pentru a indisponibiliza suma de bani datorata, pana in momentul in care creditorul va obtine impotriva debitorului sau un titlu executoriu, in temeiul caruia va putea pretinde de la tertul poprit sa-i plateasca direct suma blocata^1 .

Poprirea poate fi folosita nu numai in cazul in care debitorul este o persoana fizica, ci si in cazul in care acesta are calitatea de persoana juridica. Vocatia de a deveni parte intr-un raport juridic de poprire are un caracter general, caci nimeni nu se poate sustrage, in principiu, de la aceasta procedura. Pe de alta parte, poprirea se realizeaza prin intermediul unei proceduri ce confera suplete si rapiditate in recuperarea creditului, elemente de natura a o face preferabila altor proceduri executionale. In cazul persoanelor fizice, salariul si celelalte venituri din munca, pensiile, remuneratiile din exercitarea unor profesii sau meserii ori din valorificarea drepturilor de autor si inventator, precum si unele ajutoare sociale, constituie elemente importante ale activului patrimonial al acestor persoane^2 .

In cazul debitorilor agenti economici, persoane juridice, dreptul de alegere al creditorului urmaritor este restrans, acesta putand sa urmareasca mai intai creantele banesti. Poprirea prezinta avantajul ca, in valorificarea silita a creantei, se evita contactul direct al creditorului urmaritor cu debitorul urmarit, existand insa, ca o conditie esentiala, tertul solvabil, datornic al debitorului.

In orice caz, intrucat poprirea vizeaza de regula o creanta avand ca obiect o suma de bani, ea reprezinta avantajul de a ingadui creditorului urmaritor sa cunoasca dinainte rezultatul economic al procedurii intreprinse; dimpotriva, in cazul unei urmariri silite mobiliare, mobilele corporale urmarite nu-i pot da satisfactie creditorului decat dupa schimbarea lor in numerar, astfel ca nu exista nici o certitudine u privire la pretul ce se va realiza din vanzarea lor silita. Pe de alta parte, poprirea are si avantajul ca, in valorificarea silita a creantei, se evita contactul direct al creditorului urmaritor cu debitorul urmarit. Bineinteles, se cere o conditie esentiala spre a se recurge la aceasta procedura si anume existenta, respectiv cunoasterea, tertului solvabil - datornic al debitorului^3 .

Riscurile creditorului in cadrul procedurii popririi sunt mult mai reduse decat in cazul celorlalte forme de executare silita indirecta. Intr-adevar, in cazul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile ale datornicului este posibil, uneori, ca bunurile urmarite sa nu poata fi valorificate sau sa fie deteriorate ori sustrase. Un asemenea risc nu exista in cazul popririi, problema esentiala este acea de a identifica un tert solvabil si care este debitor al urmaritului. Chiar si in cazul urmaririi unor bunuri imobile valorificarea acestora poate fi adeseori incerta (terenuri agricole extravilane cu un grad redus de fertilitate a solului, terenuri situate la distante mari de localitati etc)^4 .

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Poprirea.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
23 pagini
Imagini extrase:
23 imagini
Nr cuvinte:
10 923 cuvinte
Nr caractere:
64 427 caractere
Marime:
27.86KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Drept Civil
Predat:
la facultate
Materie:
Drept Civil
Sus!