Drept Constituțional

INTRODUCERE

Modulul “Drept Constituţional” face parte dintre disciplinele fundamentale de pregătire a viitorilor jurişti. Acesta are ca scop analizarea şi explicarea fenomenelor şi instituţiilor legate de puterea de stat. Aceste aspecte, specifice dreptului constituţional, se realizează tradiţional în sistemul de învăţământ superior din ţara noastră atât în cadrul facultăţilor cu profil juridic, cât şi politic sau de filozofie.

Exigenţele juristului sunt însă diferite de cele ale politologului sau ale filozofului, pentru că şi metoda utilizată de fiecare pentru analizarea aceluiaşi fenomen sau concept este diferită.

Pe lângă oferirea un suport concret, de tip didactic pentru pregătirea studenţilor, lucrarea de faţă îşi propune şi să facă unele precizari cu caracter metodologic, considerate utile mai ales în contextul unui învăţământ desfăşurat la distanţă. Ea reprezintă, în egală măsură, rezultatul cristalizării pe parcursul timpului a unor constante relevate în noianul întrebărilor puse de studenţi la fiecare început de an universitar şi doreşte să aducă răspunsurile necesare şi adecvate. În mod special, scopul său este acela de a familiariza studenţii anului întâi cu exigenţele universitare şi de a le pune la îndemână un instrument de lucru atât de necesar la început de drum.

Obiectivele generale ale modulului:

- să poată opera cu terminologia dreptului constituţional;

- să sesizeze specificul normelor şi izvoarelor de drept constituţional;

- să înţeleagă fenomenul constituţionalismului şi conotaţiile socio-politico-juridice ale Constituţiei, izvor fundamental al dreptului constituţional;

- să surprindă care sunt cauzele apariţiei drepturilor şi modalităţile de clasificare ale acestora;

- să poată soluţiona o speţă concretă, pe baza conceptelor teoretice asimilate.

Modulul este structurat în opt unităţi de învăţare, care îşi propun să prezinte şi explice sintetic elementele şi conceptele de bază ale dreptului constituţional. În finalul modulului se prezintă o bibliografie generală ce poate fi utilizată pentru aprofundarea cunoştinţelor prezentate în cele zece unităţi de învăţare ale acestuia.

La începutul fiecărei unităţi de învăţare, studenţii vor fi întâmpinaţi de obiectivele specifice unităţii, după care vor întâlni noţiunile de bază, conceptele, explicarea conceptelor de drept constituţional, dar şi aplicaţii practice care să permită nu numai înţelegerea teoriei dreptului constituţional, dar şi dezvoltarea unor abilităţi necesare unui practician jurist.

Fiecare unitate este structurată la rândul ei, în aşa fel ca să cuprindă, pe lângă textul de bază şi elemente grafice, teme de reflecţie, teste de autoevaluare, lucrări de verificare şi bibliografie, toate acestea având menirea de a veni în sprijinul asimilării şi însuşirii cunoştinţelor de bază de către studenţi.

Din punct de vedere grafic se respectă aceiaşi regulă: în partea stângă a paginii sunt prezente casete de text ce conţin ideile principale, în partea dreaptă este textul de bază al temei.

La sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare, studenţii vor găsi o lucrare de verificare, care constituie evaluarea continuă. Evaluarea finală se face prin examen. Aprecierea nivelului de pregătire a studentului, având ca bază cele două tipuri de evaluare, se stabileşte de către tutore şi se anunţă la începutul anului.

Lucrările de verificare, dacă este cazul, se transmit tutorelui prin metoda stabilită de comun acord (email, predare direct etc.). Pentru o identificare corectă, acestea trebuie să conţină neapărat numele complet al studentului şi denumirea modulului.

SOCIETATE UMANĂ, STAT, POLITICĂ, MORALĂ. DREPTUL CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢIA POLITICĂ

Obiectivele unităţii de învăţare 1

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

• identificaţi ce stă la baza construirii unei societăţi şi a unui stat;

• înţelegeţi distincţia dintre drept, politică şi morală;

• definiţi dreptul constituţional şi instituţia politică

1.1. Societatea umană

Societatea umană, care interesează, are multiple sensuri şi nu este o sumă aritmetică, ci un complex de oameni, grupuri, stări, realităţi.

• Deosebirile faţă de societatea animală constau în:

• calitatea fiinţei umane de a fi conştientă (raţională) şi

• caracterul său organizat.