Notiunea de "cercetare la fata locului" a fost definita, pe parcursul dezvoltarii ramurii
criminalistice, atat la nivel legislativ, in codurile de procedura penala, cat si la nivel doctrinar, de
catre juristi, magistrati sau profesori. Toate definitiile acordate au fost guvernate, in principiu, de
aceleasi criterii, la nivel doctrinar existand unanimitate atat cu privire la sensul acestei notiuni cat si
cu privire la importanta pe care cercetarea la fata locului o prezinta ca si etapa a investigatiei
criminalistice.
Cercetarea la fata locului constituie actul procedural prin intermediul caruia debuteaza
investigarea infractiunilor al caror grad de periculozitate impune, fie in faza urmarii penale, fie chiar
si in faza judecatii, analizarea spatiului determinat ca reprezentand locul comiterii unei infractiuni, in
scopul cunoasterii imediate, directe si complete al acelui spatiu.
1.1. REGLEMENTAREA PROCESUAL-PENALA.
Cercetarea la fata locului este reglementata in Codul roman de procedura penala in titlul III,
capitolul II, sectiunea XII, art. 129., alcatuit din 5 alineate. Primul alineat ofera o definitie acestei
notiuni, urmatoarele patru alineate reglementand procedura de punere in aplicare a acestui act
procedural.
1.1.1. Cercetarea la fata locului - notiune.
Codul roman de procedura penala reglementeaza actul procedural al cercetarii la fata locului
in titlul III, capitolul II, sectiunea XII, art.129 alin. 1. Potrivit acestui articol, "cercetarea la fata
Cadrul metodologic general al cercetarii la fata locului
3
locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului
savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si
starea mijloacelor materiale de proba si mijloacele in care infractiunea a fost savarsita". Definirea
notiunii de " cercetare la fata locului" se realizeaza prin stabilirea obiectivelor pentru care aceasta
etapa a fost instituita, prin insusi scopul ei, determinand strict situatiile in care realizarea cercetarii la
fata locului este necesara, respectiv:
? pentru constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii;
? descoperirea si fixarea urmelor infractiunii;
? stabilirea pozitiei si starii mijloacelor materiale de proba si a imprejurarilor in care a
fost savarsita infractiunea.
In ceea ce priveste intelesul termenului de "fata locului", Codului de procedura penala in vigoare
cuprinde in titlul II, capitolul I, sectiunea a II-a, art. 30. alin. 4 urmatoarea definitie: "prin "locul
savarsirii infractiunii" se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in
parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia". Referitor la aceasta prevedere doctrina a
apreciat ca, cel putin la nivel practic, locul comiterii unei infractiuni nu este limitat strict la locul
propriu-zis unde a fost savarsita fapta penala, ci acesta poate fi extins si la alte zone limitrofe care
prezinta importanta prin prisma informatiilor pe care le ofera cu referire la modul comiterii
infractiunii, persoana faptuitoului etc. Trimiterea poate fi facuta chiar si la alte locuri daca acestea
ofera, in urma cercetarii, informatii referitoare la pregatirea, comiterea si urmarile faptei, inclusiv
caile de acces si de retragere a autorului din campul infractional1 . Alte opinii exprimate se limiteaza
la a defini notiunea de "fata locului" ca reprezentand "locul unde s-au descoperit urmele infractiunii
si in care s-au comis urmarile ei"2, situatie in care definitia legala cuprinsa in Codul roman de
procedura penala acopera in intregime intelesul acestui termen3. Rezulta asadar, din cele prezentate,
ca cele doua notiuni: ,,locul savarsirii infractiunii" si ,,locul faptei", nu se suprapun perfect, aceasta
din urma presupunand o arie mai mare de acoperire.
Noul Cod de procedura penala, neintrat inca in vigoare, inlocuieste sintagma ,,cercetare la
fata locului" cu sintagma ,,cercetarea locului faptei" care este definita in titlul IV, capitolul VIII, art.
192 alin. 1. astfel: ,,cercetarea locului faptei se dispune de catre organul de urmarire penala, iar in
cursul judecatii de catre instanta de judecata, atunci cand este necesara constatarea directa in
1 V. Berchesan, Cercetarea penala-Indrumar complet de cercetare penala, Ed. Icar, Bucuresti, 2001, p.251
si urm.
2 C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, p. 503.
3 Stefan Iancu, Investigarea criminalistica a locului faptei, Bucuresti, 2004, p.26.
Cadrul metodologic general al cercetarii la fata locului
4
scopul determinarii sau clarificarii unor imprejurari de fapt ce prezinta importanta pentru
stabilirea adevarului, precum si ori de cite ori exista suspiciuni cu privire la decesul unei persoane".
Diferenta existenta intre cele doua definitii prezente in Codul de procedura penala in vigoare si
respectiv Noul Cod de procedura penala are in vedere situatiile in care cercetarea poate fi pusa in
aplicare, nu si modul de realizare al acesteia. Astfel, potrivit Noului Cod, cercetarea la fata locului va
putea fi dispusa in urmatoarele doua situatii:
? cand este necesara constatarea directa a unor imprejurari de fapt, pentru clarificarea acelor
situatii de fapt, daca aceste clarificari prezinta interes pentru aflarea adevarului;
? atunci cand exista suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.
Din ambele definitii reiese faptul ca cercetarea la fata locului constituie o alegere a organului de
urmarire penala si nu o obligatie a acestuia, dispunerea parcurgerii acestei etape fiind dictata de
necesitatea realizarii ei. De asemenea, cercetarea la fata locului poate fi dispusa chiar de catre
instanta de judecata, dupa cum se va putea observa in capitolele ce urmeaza. O alta diferenta ce
poate fi constatata intre cele doua definitii pleaca de la particularitatea pe care o cuprinde Noul Cod
de procedura penala, respectiv obligativitatea efectuarii cercetarii la fata locului in special in ipoteza
in care exista suspiciuni cu privire la decesul unei persoane. Desi in Codul de procedura penala in
vigoare nu exista o astfel de prevedere expresa, la nivel doctrinar a fost exprimata in repetate randuri
ideea potrivit careia cercetarea la fata locului constituie actul de debut al investigatiilor in fapte de
periculozitate deosebita: omucideri, violuri sau talharii urmate de moartea victimei, distrugeri,
catastrofe sau accidente grave, infractiuni din domeniul crimei organizate s.a.1. Asadar, aceasta
reglementare nu constituie o noutate in domeniu ci doar o completare pe care legiuitorul a dorit sa o
realizeze ca urmare a rolul deosebit de important pe care
- V. Berchesan, Cercetarea penala-Indrumar complet de cercetare penala, Ed. Icar, Bucuresti,
2001
- C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972
- Stefan Iancu, Investigarea criminalistica a locului faptei, Bucuresti, 2004
- E. Stancu, Tratat de criminalistica, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010
- I. Neagu, Tratat de procedura penala, Ed. Pro, 1997
- A. Ciopraga, Criminalistica. Tactica, Iasi, 1986
- N. Volonciu, Tratat de drept procesual penal, Ed. Paideia, Bucuresti, 1994
- I. Oancea, Investigarea criminalistica a locului faptei, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2004
- C. Lupu, Cercetarea la fata locului, Bucuresti, 1971
- A. Swensson, O. Wendel, Descoperirea infractiunilor - metode moderne de investigatie
criminalistica, Stockholm, 1954
- C. Lupu, Aspecte privind cercetarea la fata locului in infractiunile de omor, Institutul de
criminalistica, 1975
- C. Pletea, Criminalistica, 1999
- R. Dascalu, Investigarea criminalistica a locului faptei, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2004
- L. Petrica, Investigarea criminalistica a locului faptei, Ed. Luceafarul, Bucuresti, 2004
- I. Mircea, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978
- I. Mircea, Criminalistica, Ed. Chemarea, Iasi, 1992
- J.G. Wilhem, Introducere in practica criminalistica, Stuttgart, Germania, 1974
- M. Le Clere, Manuel de police technique, Ed. Police-Revue, Paris
- R. Lechat, La technique de l'enquete criminelle, Ed. Moderna, Bruxelles, 1959
- L. Coman, M. Constantinescu, Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ministerul de Interne,
Bucuresti, 1976
- Charles E. O'Hara, Fundamentals of criminal investigation, Eight Printing, Illinois, 1973
- A.N. Vasiliev, Kriminalistika, Izdatelistvo Moskovskogo Universiteta, 1971
- C. Lupu, Aspecte privind cercetarea la fata locului in infractiunile de omor, Ministerul de
Interne, 1975
Cadrul metodologic general al cercetarii la fata locului
89
- I. Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998
- M. Dragomir, Gh. Asanache, Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ed. Ministerului de
Interne, Bucuresti, 1978
- M. Boia, K. Crainic, L. Vasiliu, Cercetari asupra determinarii aglutinogenelor A si B in pata
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
