O alta clasa de conturi pe care o supunem atentiei este clasa conturilor de capitaluri proprii. Vom analiza in continuare continutul economic si functia contabila a conturilor de capitaluri precum si principalele tranzactii economice care utilizeaza aceste conturi.
Capitalul propriu este definit ca fiind interesul rezidual al proprietarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Capitalul propriu reflecta sursele de finantare permanenta, care constau in:
- aportul la capitalul social al actionarilor / asociatilor
- rezultatul obtinut sub forma de profit
- alte elemente de capitaluri proprii (rezerve, prime legate de capital, etc.)
Aceste conturi de capitaluri proprii reflecta sursele proprii de finantare ale intreprinderii, adica sunt conturi care functioneaza dupa regulile conturilor de capitaluri:
- sunt conturi cu functie contabila de capital
- se crediteaza cu operatiile de constituire si respectiv de majorare a capitalurilor proprii prin recunoasterea capitalulului subscris de asociati/actionari; a profitului realizat destinat cresterii capitalului; transformari interne ale unor elemente de capitaluri proprii; si din alte surse.
- se debiteaza cu operatiile de diminuare a capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului social de catre asociati/actionari; acoperirea pierderilor din capitalurile proprii; transformari interne ale unor elemente de capitaluri proprii; si alte micsorari.
- au sold final creditor , ce exprima valoarea a capitalurilor proprii aflate la dispozitia entitatii economice
Contul folosit pentru evidenta capitalului social este 101 Capital social, cont sintetic care cuprinde doua conturi analitice:
- contul 1011 Capital subscris nevarsat
- contul 1012 Capital subscris varsat.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.