Cuprins curs:
I Modele de organizare şi evidenţă a gestiunii
Mărfurile sunt bunuri achiziţionate din afara unităţii pentru a fi vândute în aceeaşi stare. Desfacerea lor se realizează prin unităţi comerciale cu ridicata sau cu amănuntul. În funcţie de aceasta şi evaluarea mărfurilor se face diferit: la unităţile cu ridicata evaluarea se face la cost de achiziţie, iar la vânzare la preţ de livrare (diferenţa dintre aceste două preţuri constituie adaosul comercial perceput de unităţile cu ridicata), iar la unităţile cu amănuntul evaluarea mărfurilor se face la preţ de vânzare cu amănuntul, format din costul de achiziţie, adaosul comercial şi TVA-ul.
Contabilitatea sintetică a circulaţiei mărfurilor se organizează diferit:
- la unităţile cu ridicata prin folosirea inventarului permanent;
- la unităţile cu amănuntul prin folosirea inventarului intermitent pentru societăţile mici şi mijlocii.
În cele ce urmează vom trece în revistă metodele aflate la dispoziţia agenţilor economici pentru evidenţa gestiunii mărfurilor, şi în general a elementelor patrimoniale.
I.1. Ce reprezintă gestiunea şi contabilitatea stocurilor
Conform prevederilor Legii Contabilităţii nr. 82 / 1991, a Regulamentului pentru aplicarea Legii Contabilităţii, aprobat prin HG 704 / 1993, a Ordinului 2388 / 1995 al ministrului finanţelor, regiile autonome, şi a Legii nr. 54 / 1994, regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice, care au calitatea de comerciant, au obligaţia să organizeze, şi să controleze gestiunea şi contabilitatea stocurilor.
Gestiunea reprezintă totalitatea bunurilor încredinţate uneia sau mai multor persoane în vederea primirii, păstrării şi eliberării acestora prin operaţii legale care să asigure integritatea lor.
Gestiunea se referă atât la bunuri concrete, cu valoare intrinsecă, cât şi la alte valori nemateriale cum ar fi bani, cecuri, formulare…
Din acest punct de vedere gestiunile se grupează în:
- gestiuni de bunuri;
- gestiuni băneşti;
- gestiuni mixte.
Conform legislaţiei în vigoare agenţii comerciali sunt obligaţi să organizeze gestiuni distincte în următoarele cazuri:
- destinaţia bunurilor este diferită (ex. vânzare cu ridicata şi vânzare cu amănuntul);
- există locuri diferite de depozitare a bunurilor;
- există mai multe puncte de vânzare, determinate de volumul şi complexitatea operaţiilor pe care le desfăşoară unitatea;
- existenţa unui volum mare de intrări şi ieşiri (respectiv o mare varietate a bunurilor) care poate determina constituirea de gestiuni distincte pe tipuri de bunuri.
La constituirea unei gestiuni trebuie să se prevadă:
- denumirea gestiunii (căreia I se atribuie un număr de ordine);
- data înfiinţării;
- obiectul gestiunii;
- locul unde e constituită;
- persoanele care răspund şi care au dreptul să realizeze intrări sau ieşiri de mărfuri.
Obiectul gestiunii, ca şi obiectul contabilităţii stocurilor îl constituie bunurile de natura:
- mărfuri;
- materii prime şi materiale consumabile;
- produse (semifabricate sau finite);
- animale;
- ambalaje;
- obiecte de inventar şi mijloace fixe.
