Deontologie si expertizã contabilã/ Deontologie si eticã în practica financiarã
– suport de curs
Cap. 1. Delimitãri conceptuale privind deontologia si etica
profesionalã
1.1. Definirea termenilor
Cunoasterea semanticii constituie un demers relevant pentru întelegerea si utilizarea
corectã a termenilor esentiali care oferã fundamentul teoretico-metodologic pentru
orice disciplinã de studiu sau domeniu de activitate. Pornind de la aceastã asertiune,
ne propunem sã delimitãm sub aspect conceptual, cei doi termeni care reprezintã
„punctul nevralgic” în demersul cunoasterii, respectiv deontologia si etica
profesionalã.
Astfel, potrivit Dictionarului Explicativ al limbii Române (DEX), etica defineste
stiinta care se ocupã cu studiul teoretico-filosofic al valorilor si conditiei umane din
perspectiva principiilor morale si cu rolul lor în viata socialã. În consecintã, se
desprinde concluzia potrivit cãreia conceptul de eticã are în vedere totalitatea
normelor de conduitã moralã corespunzãtoare ideologiei unei comunitãti.
Într-o perspectivã generalã, etica poate fi definitã ca fiind un set de principii sau valori
morale, definite într-o manierã explicitã sau nu. Filozofii, organizatiile religioase si
alte grupuri de indivizi din anumite comunitãti au definit diferite seturi de principii
sau valori morale ideale. Printre exemple de modalitãti utilizate pentru punerea în
aplicare a unor seturi de principii sau valori recomandate, enumerãm: legile si
regulamentele, doctrinele religioase, codurile de eticã profesionalã definite de grupuri
de meserii (profesii liberale), precum si codurile de conduitã aplicabile în interiorul
anumitor organizatii (codul de eticã al angajatilor). Un exemplu de set de principii de
respectat este prezentat în tabelul urmãtor, fiind inspirat de principiile definite de
Institutul de Eticã Josephson, o organizatie fãrã scop lucrativ, care vizeazã
ameliorarea calitãtii etice a societãtii:
Figura nr. 1.1. Ilustrarea unor principii etice prescrise
Textul de mai jos reprezintã cele sase valori etice fundamentale pe care Institutul
Josephson le asociazã unui comportament etic:
Credibilitatea cuprinde onestitatea, integritatea, fiabilitatea si loialitatea. Onestitatea
necesitã manifestarea de bunã-credintã în scopul de a vehicula adevãrul. Integritatea
înseamnã cã persoana actioneazã în functie de propria constiintã, indiferent de situatia
în care se aflã. Fiabilitatea înseamnã depunerea tuturor eforturilor cuvenite pentru
îndeplinirea unui angajament. Loialitatea constã în rãspunderea de a promova si
proteja interesele anumitor persoane si organizatii.
Respectul cuprinde notiuni precum politete, etichetã, demnitate, tolerantã si
acceptare. O persoanã respectuoasã îi trateazã pe ceilalti cu consideratie si acceptã
diferentele si convingerile individuale fãrã prejudecatã.
Responsabilitatea înseamnã a rãspunde pentru propriile actiuni si a da dovadã de
anumitã moderatie. De asemenea, responsabilitatea înseamnã urmãrirea excelentei si
motivarea prin exemplu personal, inclusiv perseverentã si angajarea într-un efort de
perfectionare continuã.
Deontologie si expertizã contabilã/ Deontologie si eticã în practica financiarã
– suport de curs
Echitatea si dreptatea cuprind aspecte precum: egalitatea, impartialitatea,
proportionalitatea, sinceritatea si rigurozitatea cuvenitã. Tratamentul echitabil
înseamnã cã situatii similare sunt abordate în aceeasi manierã.
Empatia înseamnã a fi sincer preocupat de bunãstarea celorlalti si constã în a actiona
de manierã altruistã si a da dovadã de bunãvointã.
Spiritul civic constã în a respecta legile si a face tot ceea ce este în puterile unei
persoane pentru a contribui la buna functionare a societãtii, inclusiv a întreprinde
activitãti precum votarea, executarea datoriei de jurat si protejarea resurselor.
(Sursa: Arens & Loebbecke, 2003:88)
Comportamentul etic este necesar pentru ca o societate sã functioneze într-o manierã
ordonatã1. Nevoia de eticã într-o societate este suficient de importantã pentru ca
numeroase valori morale curente sã fie încorporate în legi, reglementãri sau alte acte
normative. Totusi, o mare parte din preceptele morale nu pot fi incluse în legi din
cauza caracterului subiectiv al anumitor valori, ceea ce nu înseamnã însã cã principiile
morale au o importantã nesemnificativã în functionarea societãtii. Drept argument, ne
raportãm la urmãtoarea apreciere: etica este „cimentul” societãtii. Imaginati-vã, de
exemplu, ce s-ar întâmpla dacã nu am putea fi siguri de onestitatea persoanelor cu
care avem de-a face. Dacã pãrintii, profesorii, sefii, membrii familiei, colegii de lucru
si prietenii Dvs. ar minti toti deopotrivã si în mod constant, ar fi aproape imposibilã
instaurarea unei comunicãri eficiente. De asemenea, atunci când o companie
foloseste publicitate falsã, însealã un client, polueazã mediul înconjurãtor, are o
atitudine negativã fatã de proprii angajati sau induce în eroare investitorii prin
prezentarea unor rapoarte financiare false, înseamnã cã membri ai managementului
sau alti angajati ai companiei au luat o decizie constientã de a actiona imoral
(Needles et al., 2001:26).
Facultatea de Stiinþe Economice, Juridice si Administrative
Catedra de Finanþe Contabilitate
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
