Control Financiar

Control = activitatea careia ii suntem tot timpul subordonati

3 ipostaze: controlori, controlati si auto-verificati.

Controlul financiar impreuna cu Auditul financiar, constituie principalele parghii de sustinere a managementului, prin dublul rol pe care il realizeaza: atat de prevenire a unor situatii perturbatorii cat si de semnalare si remediere a abaterilor de la normele legale.

Definitia activitatii de Control Financiar

Expresia latina “contra rolus” – verificarea unei stari dupa actul acesteia, actiune incredintata unei persoane specializate.

Pornind de la aceasta notiune si in functie de evolutiile inregistrate in domeniul economic caruia ii apartine, controlul financiar se defineste ca fiind actiunea de determinare a starii unei activitati economice reprezentata de documente financiare si contabile, prin raportarea acestor reprezentatii la un sistem de norme a priori stabilit prin care reprezentarile au fost definite.

Din analiza definitiei rezulta ca activitatea de control financiar reprezinta ,mai mult decat o verificare determinata de necesitatea cunoasterii starii unui fenomen sau activitate economica si exercitata in scopul remedierii unor abateri de la prevedere.

Prin rezultatele sale, controlul financiar constituie una dintre parghiile importante care ofera conducatorilor, indiferent de treapta ierarhica pe care acestia se afla, posibilitatea utilizarii, in orice moment, a unui sistem complex, complet si continuu, de informatii privind starea unui fenomen dintr-un anumit domeniu de interes pentru factorii de decizie.

Tot din definitie, mai rezulta ca prin efectele sale, activitatea de control serveste unui triplu sistem de interese si anume:

- in primul rand, controlul financiar este instrumentul prin care, prin efectele de prevenire si de reglare, se asigura interesele statului in realizarea politicilor acestiua, in diversele domenii financiar, fiscal.

- in al doilea rand, controlul financiar serveste intereselor agentilor economici atat prin actiunea de prevenire a situatiilor de disfunctionalitate cat si prin cea de remediere a unor abateri cu efecte perturbatorii in activitatea agentilor economici.

- in al treilea rand, controlul financiar serveste intereselor economice apartinand entitatilor partenere din piata, carora le poate oferi informatii exacte asupra starii patrimoniului unei entitati economice prin mediatizarea aspectelor pozitive sau negative dupa caz, ale acesteia.

Functiile Controlului Fianciar

Oportunitatea exercitarii activitatii de control financiar, in calitatea sa de parghie principala a realizarii in conditii de eficientare a managementului unei entitati economice, rezida in conceptia conform careia acceptarea si includerea acestei activitati in programul general al entitatii, reprezinta una din formele de manifestare a democratiei autentice conferite de functia economico-organizatorica a statului de drept democratic.

Prin functiile sale, activitatea de control financiar depaseste calitatea de instrument de lucru, de scop in sine, devenind un factor important de crestere a calitatii sistemului in care este utilizata prin cele 3 elemente ale acesteia: economicitatea, eficacitatea si eficienta operatiunilor ce fac obiectul programelor proprii.

1. Functia de cunoastere-evaluare

Consta in determinarea rezultatelor economice ale unei unitati patrimoniale si evaluarea acestora prin raportarea la un sistem de criterii prestabilt in vederea determinarii masurior de intrare in legalitate si a imbunatatirii activitatilor verificate.

Functia are atat caracter preventiv cat si post operatoiv pus in evidenta prin stabilirea tendintelor de abatere de la normele si prevederile legale in vigoare si prin dispunerea masurilor de desfasurare a activitatii economice in cadrul strict al acestora. Prin aceasta functie, controlul financiar se manifesta in primul rand, ca factor de prevenire a elementelor perturbatoare ale activitatii economice ulterioare, situatie care ar necesita decizii si actiuni de corectie ce implica importante costuri materiale si de timp.

Caracterul post operativ al functiei de cunoastere-evaluare a controlului financiar, se manifesta prin ansamblul informatiilor referitoare la activitatile economice supuse analizei, pe care aceasta activitate le poate furniza si care constituie sursele principale de informatii pentru fundamentarea si aplicarea deciziilor necesare remedierii abaterilor si intrarii in regimul de legalitate.

Prin functia de cunoastere-evaluare se realizeaza conoasterea exacta, reala, completa a fenomenelor, proceselor sau a activitatilor supuse controlului financiar, care se constituie in acest fel, in principala sursa de informatii necesare fundamentarii dispunerii si urmaririi deciziilor.

2. Functia de prevenire

Consta in special in efectul de preintampinare a abaterilor de la prevederile legale sau de la normele prin care au fost reglementata activitatea unei activ ec.

Actiunea de prevenire a abaterilor este mult mai benefica desfasurarii in regim de eficienta a unei activitati ec decat actiunea de corectie ulterioara care implica mult mai multe costuri, atat materiale cat si de munca.

Functia de prevenire rezulta in primul rand din faptul ca activit de control fin are menirea de a dirija activitatea ec prin stabilirea obiectivelor majore ale acestuia intr-o ordine de prioritati logice, rationale si privite din perspectiva realizarii in conditii care sa asigure calitatea si rezultatele scontate.

3. Functia de indrumare consta in efectul stimulativ si de generalizare a experientei pozitive dibandite pe parcursul si ca urmare a desfasurarii activit de verificare, atat de cei ce o exercita, cat si de pers unitatii controlate.

Caracterul formativ al act de control este pus in evidenta de activit de indrumare pe care controlul financiar o desfasoara concomitent cu activit de verificare, in legatura atat cu unele abateri constatate care pot fi remediate chiar in aceasta perioada, cat si cu modul de rezolvare, de catre alti operatori ec, a problemelor care au generat aceste abateri.

Caracterul formativ mai consta si in activ de prezentare, de catre controlorul financ, a unor reglementari legale nou aparute si de care din diferite motive, lucratorii unitatii controlate nu au luat inca cunostinta pana la data verificarii.

4. Functia de constrangere – masurile de constrangere se stabilesc direct de catre organele de control financiar sau la propunerea acestora, de catre organele superior ierarhice sau de catre cele abilitate prin prevederi legale sa le aplice(abaterile de natura penale).

Desi la o analiza mai sumara ar putea sa rezulte ca functiile de constrangere si indrumare sunt in contradictie, in realitate ambele actioneaza ca un tot unitar dedicat scopului general, acela al realizarii obiectivelor controlului.