Contabilitatea Cheltuielilor și Veniturilor

7.1. NOTIUNI GENERALE

Realizarea obiectului de activitate al oricarei întreprinderi, în esenta generator de venituri, reclama importante eforturi materiale, de munca si banesti concretizate, de regula, în cheltuieli. „în sfera productiei materiale, serviciilor si prestatiilor, «exploatarea» se regaseste în procesul de transformare a valorilor materiale, sub actiunea fortei de munca si a potentialului tehnic de productie, în produse finite sau servicii care, prin vânzare, aduc din nou ciclul economic la forma de «bani»... iar acestia trebuie sa fie neaparat mai multi decât cei avansati pentru a putea supravietui societatea comerciala de productie. în sfera circulatiei marfurilor «exploatarea» vizeaza procesul de cumparare a marfurilor si ambalajelor, precum si cheltuielile de circulatie pe care le ocazioneaza, urmat de vânzarea lor ... din nou urmând obtinerea unui excedent banesc ca expresie a avansului veniturilor dobândite asupra cheltuielilor efectuate.”

Prin urmare, o mare diversitate de operatii economice conduc la transformarea unor elemente ale patrimoniului economic în rezultate economico-financiare care:

a) în sens larg se concretizeaza în:

a1) cheltuieli care, în principiu, semnifica o „saracire” a întreprinderii, generata fie de o micsorare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o crestere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit Cadrului general de întocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB cheltuielile reprezinta „diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.”

b1) venituri care, în principiu, semnifica o „îmbogatire” a întreprinderii, generata fie de o crestere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scadere a unor elemente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii sau datorii). Potrivit Cadrului general de întocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB, cheltuielile reprezinta „cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contributia actionarilor.”

b) în sens restrâns, se concretizeaza în:

b1) profit, daca într-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;

b2) pierdere, daca într-o perioada de timp determinata, de regula un exercitiu financiar, veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

Cadrul general de întocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASB opereaza cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente (din exploatare si financiare) si extraordinare. Potrivit definitiei prezentate în Cadrul general elementele extraordinare sunt „venituri sau cheltuieli ce rezulta din evenimente si tranzactii care sunt în mod clar diferite de activitatile curente ale unei întreprinderi si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete într-un mod frecvent sau regulat.”

7.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL AL CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Reglementarile contabile actuale din România opereaza cu clasificarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica în:

a) cheltuieli si venituri din exploatare;

b) cheltuieli si venituri financiare;

c) cheltuieli si venituri extraordinare.

Pentru contabilizarea curenta a cheltuielilor, în mod sistematizat, dupa continutul si natura lor economica, se utilizeaza Clasa 6 „CONTURI DE CHELTUIELI”, structurata în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de cheltuieli, iar în cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I si, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de cheltuiala în parte.

Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli asa cum este reglementata de Planurile de conturi în vigoare în sistemul contabil românesc este urmatoarea:

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

64 CHELTUIELI CU PERSONALUL

65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

66 CHELTUIELI FINANCIARE

67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE

68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE

69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

Pentru contabilizarea curenta a veniturilor, în mod sistematizat, dupa continutul si natura lor economica, se utilizeaza Clasa 7 „CONTURI DE VENITURI”, structurata în grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de venituri, iar în cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I si, eventual, de gradul al II-lea pentru fiecare element de venit în parte.

Structura pe grupe a conturilor de cheltuieli asa cum este reglementata de aceleasi Planuri de conturi în vigoare în sistemul contabil românesc este urmatoarea:

70 CIFRA DE AFACERI

71 VARIATIA STOCURILOR

72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE

75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

76 VENITURI FINANCIARE

77 VENITURI EXTRAORDINARE

78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA INFLATIE

79 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT

7.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

7.3.1. Continutul si structura cheltuielilor

În general, cheltuielile reprezinta expresia valorica a operatiilor economice referitoare la cumpararea si utilizarea bunurilor economice.

curs contabilitate, capitolul 7