Vacuumarea betonului

Vacuumarea betonului este cea mai perfectionata metoda pentru efectuarea unei deshidratari a betonului si consta in extragerea din betonul pus in opera a unei parti din apa de amestecare printr-un perete filtrant pe suprafata externa a caruia se realizeaza un vacuum. Efectele acestui proces sunt conform literaturii de specialitate urmatoarele:

o cresterea rapida a coeziunii interioare a betonului, obtinandu-se o rezistenta la terminarea vacuumarii de 0,05 ... 0,1 N/mm2, ceea ce permite decofrarea imediata chiar a unor elemente cu inaltimea de 4,5 ... 6,0 m;

o procesul de intarire a betonului este mai rapid deoarece datorita reducerii raportului A/C procesele chimice care conduc la hidratarea, hidroliza si intarirea cimentului sunt accelerate;

o pentru acelasi consum de ciment, betonul vacuumat are o rezistenta mai mare; aceasta permite obtinerea unei anumite rezistente a betonului cu un consum mai mic de ciment;

o betonul vacuumat are o densitate aparenta mai mare, ceea ce confera acestuia o permeabilitate mai redusa;

o suprafata betonului vacuumat este total lipsita de ciupituri iar stratul exterior, pe o adancime de cca. un milimetru, are o structura foarte compacta; aceasta face ca betonul vacuumat sa aiba o rezistenta foarte buna la actiuni abrazive;

Cercetarile au aratat ca pentru realizarea acestor efecte favorabile este necesar ca betonul supus vacuumarii sa indeplineasca anumite conditii:

o agregatele folosite la prepararea betonului sa prezinte o granulometrie continua ;

o betonul sa contina o cantitate minima de apa (160 ... 190 l/m3 de beton, functie de dozajul de ciment)

Studiile efectuate de R. L`Hermite au pus in evidenta faptul ca cele mai bune rezultate (cresteri finale de rezistenta de 70 . . . 80%) se obtin pentru betoane cu dozaje de ciment de 250 . . . 300 kg/m3 beton.

Vacuumarea se realizeaza cca. 30 minute, astfel se extrage 80.....85% din cantitatea totala de apa necesara.

Masuratorile privind uzura pistei datorata simularii traficului rutier au aratat ca betonul vacuumat are si o foarte buna rezistenta la uzura.

Metode de prelevare a probelor de beton vacuumat

Pentru controlul caracteristicilor betonului vacuumat se cunosteau urmatoarele metode:

o Prelevarea de epruvete de beton vacuumat folosind tipare inglobate in masa betonului din elementul ce se realizeaza;

o Prelevarea de probe prin carotare, dupa intarirea betonului;

o Incercari nedistructive cu ultrasunete;

o Evaluarea prin calcul a rezistentei la compresiune a betonului vacuumat, in functie de rezistenta la compresiune determinata pe probe de beton nevacuumat si de cantitatea de apa extrasa prin vacuumare. In acest sens, INCERC Bucuresti a propus relatia de calcul:

Rcv = Rc + 0,2 L

Toate aceste metode intilnesc un sir de probleme la realizarea lor.

Avand in vedere limitele de mai sus, s-a pus problema gasirii unei metode de prelevare a probelor de beton vacuumat care sa indeplineasca urmatoarele exigente:

o prelevarea probelor pentru diferite incercari sa se faca in tipare standard, cu modificari minime;

o vacuumarea betonului din tipare sa se faca concomitent cu vacuumarea betonului din elementul de constructie.

Intr-o prima varianta, fig. 5, elementul vacuumant a fost conceput astfel:

o strat filtrant din panza filtranta livrata de producator, de dimensiuni mai mari decat suprafata tiparului;

o strat distantier din plasa din materiale plastice de dimensiuni mai mici cu cate un centimetru pe fiecare latura decat suprafata libera a tiparului;