Lucrarile topografice se pot imparti in general in doua parti:
a) Lucrari topografice efectuate in scopul obtinerii unei harti sau al unui plan
topografic;
b) Lucrari topografice efectuate intr-un anumit scop tehnic.
Obiectul cursului se inscrie in cea de-a doua categorie. In acest context, lucrarile se
executa de obicei pe zone mult mai restranse decat cele din prima categorie (cand
vorbim de regula de intocmirea hartii sau planului topografic de baza la diferite scari),
iar caracteristicile lucrarilor topografice sunt puternic influentate si uneori chiar impuse
de scopul tehnic urmarit.
Metodele si instrumentele folosite in lucrarile topografice speciale duc la o diferentiere a
acestora fata de lucrarile clasice conducand la o noua ramura a masuratorilor terestre
care are un obiect propriu "topografia speciala" sau "geodezia aplicata".
Topografia speciala se dezvolta, strans legata de celelalte ramuri ale masuratorilor
terestre: topografia generala, geodezia, fotogrammetria, cartografia, ea cunoscand insa
o dezvoltare mai spectaculoasa atat din punct de vedere al instrumentatiei folosite cat si
al tehnologiei de lucru, bazandu-se adesea pe geniul creator al inginerului geodez.
Are legaturi stranse cu discipline precum: matematica, fizica, geologia, geofizica,
hidrografia etc., discipline ce influenteaza direct masuratorile terestre.
Diversitatea ramurilor tehnice care apeleaza la serviciile topografiei speciale este atat
de mare incat se poate spune ca nu exista lucrare tehnica in care sa nu se simta
necesitatea acesteia.
In topografia speciala se deosebesc patru mari activitati:
1. Lucrarile topografice pentru intocmirea proiectelor - care sunt strans legate de
scopul tehnic urmarit;
2. Pregatirea topografica a proiectelor (proiectarea tehnico-topografica);
3. Lucrarile topografice pentru trasarea pe teren a proiectelor;
4. Lucrarile topografice in timpul exploatarii obiectivelor proiectate pentru urmarirea
comportarii in timp a acestora.
Pornind de la aceste patru mari activitati lucrarile topografice implica trei faze mari:
o Determinarea coordonatelor X, Y, H a unor serii de puncte topografice care
servesc la intocmirea materialului grafic necesar proiectarii care fac obiectul
problemei topografice directe;
1
o Executarea obiectivelor tehnice care necesita aplicarea pe teren a proiectelor si
lucrarilor de trasare in timpul executiei - fac obiectul problemei topografice
inverse;
o Imbinarea problemei topografice directe si a problemei topografice inverse face
obiectul masurarii de deformatii si urmarirea comportarii in timp a obiectivelor
realizate.
Toate aceste trei faze fac obiectul a trei cursuri distincte:
- Ridicari topografice speciale;
- Topografia inginereasca;
- Masurarea topografica a deplasarilor si deformatiilor constructiilor.
1. Docume ntatia topografica necesara proiectarii
Pentru intocmirea si aplicarea pe teren a diferitelor proiecte trebuie sa fie dinainte
pregatite elementele geo-topografice ce servesc ca baza de proiectare.
Planurile topografice - reprezinta documentul grafic principal necesar repartizarii (in
zona) corecte a obiectivelor tehnice, calitatea acestora conditionand rezolvarea justa a
problemelor de sistematizare.
Retelele de sprijin - care formeaza legatura intre proiectele tehnice si situatia concreta
in teren constituie baza topografica principala a inginerului geodez. Calitatea acestora
conditioneaza in mod nemijlocit corespondenta dintre proiect si realitatea din teren.
Continutul si volumul elementelor topografice sunt prevazute in standarde si norme
intocmite la randul lor in functie de felul, de natura obiectivelor proiectate.
Baza topografica (planul topografic + retelele de sprijin) influenteaza calitatea si
termenele de executie ale proiectului in absolut toate fazele sale. Reprezentarea
nefidela si incompleta a elementelor topografice din teren conduce la modificari
nejustificate ale terenului, la refacerea unor lucrari si cheltuieli suplimentare. Surplusul
de elemente topografice mareste in mod nejustificat volumul si continutul lucrarilor
topografice.
Baza topografica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
1. Precizia lucrarilor topografice sa corespunda cerintelor impuse de diferite faze
(anterior amintite) si sa serveasca scopului urmarit;
2. Baza topografica sa poata fi preluata de la o faza la alta fara efectuarea preciziei
lucrarilor topografice;
3. Documentatia grafica sa corespunda preciziei de determinare a pozitiei punctelor
topografice, a contururilor si a reliefului (in sensul ca punctul trebuie sa fie
reprezentat cu precizie).
1.1. Documentatia grafica
Documentatia grafica necesara proiectarii cuprinde:
- harti topografice (cu teritoriul in care se afla zona destinata constructiilor la scara
1:10.000?1:100.000);
- planuri topografice la scari mari si foarte mari: 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000, 1:500,
1:200, 1:100);
2
- profile longitudinale si transversale ale terenului si cursurilor de apa, planuri
topografice ale raurilor si planuri hidrografice (pentru lacuri), pentru zone acoperite
de apa, zone costiere, profile geologice si geofizice etc.;
- profile si scheme ale sistematizarii verticale si ale retelelor tehnico-edilitare (apa,
canalizare, energie electrica, telecomunicatii, gaze, termoficare).
Proiectarea in detaliu necesita planuri de situatie la scari mari si foarte mari de un
anumit specific. Aceste planuri se obtin prin ridicari topografice speciale efectuate
pentru acest scop. Planurile la scari mai mari de 1:2.000 "se invechesc" foarte repede
in urmatorul sens: continutul lor nu mai corespunde
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.