Regularizari de rauri este o ramura a constructiilor hidrotehnice care se ocupa cu
studiul si influentarea in sensul dorit, prin lucrari ingineresti, a proceselor de albie.
Scopul final al lucrarilor de regularizari este crearea echilibrului intre curent si albie
fara a intrerupe procesele de albie.
Procesele de albie sunt acele fenomene care se produc in mod natural datorita curgerii
debitului lichid, a celui solid si a gheturilor, dupa cum urmeaza:
- eroziunea malurilor si a patului albiei, in cazul in care viteza are valori mari rezulta
aluviuni,
- depunerile de aluviuni in zonele unde viteza apei in albie scade sub anumite valori,
- ca urmare a eroziunilor si depunerilor se produce evolutia in timp a traseului in plan
si a profilului longitudinal al raului.
Pentru ca am vorbit de rolul vitezei de curgere a apei in albie, trebuie aratat ca ea este
guvernata de legea lui Chezy:
v ? C Ri 1.1
Se poate constata foarte usor dependenta care apare intre viteza de curgere a apei si
panta raului :
- daca panta e mare rezulta o viteza mare de curgere a apei si se produc eroziuni ale
patului albiei,
- daca scade panta atunci scade si viteza de curgere a apei si sunt favorizate procesele
de depunere a aluviunilor.
Repartitia vitezei de curgere in albie se face ca in desenele urmatoare:
a - in plan b - pe verticala
Fig. 1.1
Principalele obiective ale lucrarilor de regularizari sunt:
- apararea malurilor si protectia constructiilor, terenurilor agricole si a
altor bunuri materiale,
- apararea constructiilor de traversare (poduri, conducte
aeriene,etc.),
- realizarea conditiilor necesare pentru functionarea diferitelor
lucrari hidrotehnice proiectate pe rau (prize de apa,acumulari, etc.),
- sporirea capacitatii de transport a albiei (impotriva inundatiilor),
- controlul nivelului apelor subterane din lunca in scopul desecarii
acesteia,
- amenajarea confluentelor si ramificatiilor de rauri,
- apararea contra inundatiilor,
- amenajarea albiilor pentru navigatie,
v B
MS
MDR
v
h
mase 0.1*h / v
i
4
- amenajarea albiilor in zonele unde s-au facut modificari artificiale ale albiei, sau chiar albii noi.
1.2 Scurt istoric
Ca si constructiile in general, activitatea oamenilor de a imbunatatii si a folosi cat mai deplin raurile are o mare vechime.
Cateva exemple graitoare sunt urmatoarele:
- pe Nil, cu aproximativ 4400 i. e. n. se realizau lucrari de irigatii,
- in Olanda cu aproximativ 2000 i. e. n. erau utilizate indiguirile,
- in Mesopotamia s-au realizat lucrari de regularizare a fluviilor Tigru si Eufrat cu circa 500 i. e. n.
Pe teritoriul tarii noastre s-a executat, dupa anul 106 (in vremea imparatului Traian) un canal pentru navigatie in zona Portile de Fier, pe Dunare, cu lungimea de 3225 m si latimea de 57 m. Acesta reprezenta o albie noua, paralela cu albia naturala a Dunarii.
In secolul 15 s-au amenajat iazuri pe Jijila, Jijioaia, Bahluiet (Moldova), in scopul atenuarii viiturilor si altor folosinte locale (piscicultura, morarit).
In vremea lui Radu Negru si a lui Stefan cel Mare s-au executat cateva baraje cu scopul devierii unor cursuri de apa.
In secolele 17-19 lucrarile de regularizari au fost foarte mult franate de proprietatea privata asupra terenurilor si de neintelegerea clara a utilitatii lor.
In urma unor inundatii repetate si a existentei terenurilor mlastinoase, in zona Timisoarei s-au efectuat lucrari de desecari si indiguiri in secolul 18. Dupa marile inundatii din 1757 este chemat inginerul olandez Maximilian Frymanth, care propune pentru regularizarea raurilor Bega si Timis o lucrare unica prin faptul ca leaga prin doua canale cele doua rauri. Pe aceste doua canale apa curge gravitational datorita situatiei din profilele longitudinale ale celor doua rauri (vezi figura 1.2).
La ape mari pe Bega, se produc evacuari de debite pe canalul 2 spre Timis(acesta este indiguit), protejandu-se de inundare Timisoara.
La ape mici pe Bega, pentru asigurarea debitului minim de scurgere salubra, se suplimenteaza debitele cu apa din Timis, pe canalul 1.
In 1757 incepe si "canalizarea"(regularizarea si amenajarea pentru navigatie) raului Bega de la Timisoara pana la Klec (Serbia) pe circa 70 km si se regularizeaza Bega spre amonte pana la Faget.
5
Fig. 1.2
In 1740 se realizeaza desecarea baltii Eced (40.000 ha), in bazinul hidrografic Crasna.
In 1749 se fac lucrari de desecari in campiile Crisurilor si Somesului.
Intre anii 1835 si 1894 se executa regularizarea Crisurilor prin taieri de meandre si mari indiguiri (Crisul Alb este redus cu 65% din lungime, Crisul Negru cu 62% si Crisul Repede cu 50%).
Incepand din 1859 se realizeaza, in urma unor mari inundatii, indiguiri pe Timis, Bega, Mures, Aranca, Birzava si Moravita.
1. Baloiu V.- Combaterea eroziunii solului si regularizarea cursurilor de apa, E.D.P. Bucuresti - 1967
2. Baloiu V. - Indiguiri, regularizari si gospodarirea apelor, IP Iasi 1979
3. Baloiu V., Ionescu V. - Apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii, alunecarilor si inundatiilor, Ed. Ceres 1980
4. V.Baloiu - Combaterea eroziunii solului, I.P.lasi - 1980
5. Baloiu V. - Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa, Ed. Ceres 1980
6. Baloiu V., Popovici N., Giurma I. - Indrumator pentru intocmirea proiectelor de regularizarea cursurilor de apa, IP Iasi 1980
7. Chiriac V. s.a. - Prevenirea si combaterea inundatiilor, Ed. Ceres 1980
8. Dan E. - Regularizari de rauri, EDP 1965
9. Giurma I. - Viituri si masuri de aparare, Ed. Gh. Asachi Iasi 2003
10. Hancu C.D., Maftei C.E., Rosu L., Buta C. - Imbunatatiri funciare - vol. II, Combaterea eroziunii solului, deplasari de terenuri si amenajarea raurilor (regularizari, acumulari de apa si indiguiri), Curs pentru CCINA Constanta, program PHARE, 2008
11. Hancu S. - Regularizarea albiilor de rauri, Ed.Ceres 1976
12. Ichim I. S.a. - Morfologia si dinamica albiilor de rauri, Ed. Tehn. Bucuresti, 1989
13. Maftei C.E., Rosu L., Buta C. - Eroziunea de adancime. Masuri de protectie, Ed. Matrix Rom Bucuresti, 2007
14. Manoliu I. - Regularizari de rauri si cai de comunicatie pe apa, EDP 1973
15. Manualul inginerului hidrotehnician, Ed. Tehn. 1970
16. Maracineanu F., Mitoiu C., Nistreanu M. - Amenajari de rauri in vestul Romaniei, Ed. Cogito Oradea 2000
17. Motoc M. s.a. - Eroziunea solului si metode de combatere, Ed. Ceres 1975
18. Pacurariu M. - Hidrologie - I.P.Traian Vuia, Timisoara 1975
19. Popovici N. - Regularizari si gospodarirea apelor, IP Iasi 1992
20. Popovici N. - Indiguiri, regularizari si gospodarirea apelor - indrumator de proiectare, IP Iasi 1986
21. Popovici N. - Combaterea eroziunii solului, I.P.lasi - 1976
22. Priscu R. - Constructii hidrotehnice, EDP Bucuresti 1974
22. STAS 4273 / 83 - Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
23. STAS 4068/1 - 82 Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa.
24. STAS 4068/2 - 87 Debite si volume maxime de apa. Probabilitati teoretice ale debitelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare
25. STAS 8593 - 79 - Lucrari de regularizarea albiei raurilor. Prescriptii pentru intocmirea studiilor
26. STAS 9268- 73 - Lucrari de regularizare a albiei raurilor. Diguri. Conditii de executie si de verificare
27. Univers Ingineresc nr. 2, din ianuarie 2004
28. Hancu C.D. - Cai navigabile, Ovidius University Press, Constanta, 1999
29. Dascalita D. - Contributii la elaborarea unui sistem si a tehnologiei aferente destinate interventiei rapide in apararea impotriva inundatiilor, teza de doctorat, Universitatea Tehnica Gh. Asachi, Iasi, 2007
Regularizari de rauri si combaterea inundatiilor
-Introducere-Amenajarea bazinelor hidrografice-Amenajarea torentilor-Regularizarea debitelor prin bazine de acumulare-Aluviunile si dinamica albiilor-Albia raurilor-Teoria si principiile regularizarii albiilor-Principalele tipuri de lucrari de regularizare-Lucrari de regularizare cu caracter local-Indiguiri de aparare contra inundatiilor
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
