Derocarile in stanca se realizeaza prin plasarea incarcaturii de exploziv in spatii special sapate, denumite in general camere de explozie. Dupa dimensiunile, amplasarea lor in frontul de lucru si mijloacele de realizare, se deosebesc urmatoarele tipuri: gauri de mina, coloane forate si camere de mina.
A. La derocarea cu explozivi la suprafata, in spatii largi, la inaltimi ale frontului de 2 - 3 m, precum si in subteran se folosesc gaurile de mina, care sunt foraje cilindrice avand diametrul cuprins intre 28 si 42 mm. Perforarea gaurilor se efectueaza in marea lor majoritate cu ajutorul perforatoarelor, care realizeaza efectul de patrundere in roca prin izbire sau rotire.
Dupa procedeul de peforare, masinile de perforat gaurile de mina se pot clasifica in: percutante, rotative si rotopercutante.
Dupa energia de alimentare se impart in: pneumatice, hidraulice, electrice, termice.
Perforarea percutanta pneumatica are randamentul de 2 - 4 ? din energia produsa de aerul comprimat, iar perforarea rotativa de 10 - 15 ? si de aceea in prezent se fac eforturi pentru extinderea perforajului rotativ la toate tipurile de roca. Totusi, din cauza simplitatii si a usurintei in exploatare, in prezent cele mai folosite sunt perforatoarele percutante sau rotopercutante pneumatice.
Perforatorul percutant pneumatic (fig. 3.11) este alcatuit dintr-un cilindru (1) cuprinzand mecanismul de actionare si din burghiul (2). Cilindrul cu mecanisme (fig. 3.12) este alcatuit din urmatoarele parti componente: pistonul (1), tija acestuia (2), capul cilindrului (3), roata cu clichet (4), bucsa (7) in care se introduce capul burghiului (8). Tija (2) este prevazuta cu canelurile elicoidale (5) si cu cele longitudinale (6); canelurile elicoidale (5) se angreneaza cu caneluri similare existente in interiorul rotii cu clichet (4). Sub actiunea aerului comprimat care patrunde prin canalul (10), pistonul (1) se deplaseaza in sus. In aceasta perioada roata cu clichet este blocata, iar canelurile (5) obliga pistonul (1), bucsa (7) si unealta (8) sa execute o miscare de rotatie. In timpul acestei curse aerul din camera superioara iese in atmosfera prin canalul (9). Cursa de lucru se realizeaza de catre aerul comprimat care patrunde prin canalul superior (9), canalul inferior fiind pus in legatura cu atmosfera. In timpul acestei curse se roteste roata cu clichet, iar pistonul executa numai o miscare de translatie in jos si loveste asupra capatului superior al burghiului. Inversarea sensului de admisie a aerului se realizeaza printr-un sertaras sau cu o supapa.
Perforatoarele percutante pneumatice au randamente foarte scazute (intre 2 - 4 ?), consuma aer comprimat care este foarte scump si produc zgomot mare si praf. Curatirea forajului se realizeaza prin insuflare de aer sau apa prin canalul central al burghiului.
Acest tip de perforatoare se fabrica in majoritatea tarilor din Europa si in multe tari industrializate din lume. Perforatorul cel mai folosit in tara, atat la lucrari de suprafata cat si in subteran este preforatorul P90. Pentru usurarea intrebuintarii acestuia, se monteaza de obicei pe coloana telescopica CT 64.
Ciocanele de abataj se folosesc la spargerea agabaritilor, la reprofilarea galeriilor si altor lucrari excavate sub profilul impus, la saparea radierului, copturirea suprafetelor dupa impuscare, in general la excavatii limitate, deasemenea la lucrarile de pregatire a suprafetelor pentru betonare. Schema constructiva a ciocanului pneumatic de abataj este redata in fig. 3.13. In cazul acestui utilaj pistonul executa numai o miscare de translatie.
Partile componente sunt: manerul ciocanului cu clapeta de actionare, cilindrul si pistonul, organele de distributie cu sertaras sau supapa, piconul (varful din otel care este unealta de lucru).
B. Coloanele forate sunt foraje de forma cilindrica, cu diametre cuprinse intre 57 si 150 mm, realizate cu foreze rotopercutante.
Perforatoarele rotopercutante folosesc pentru realizarea gurilor atat forta de lovire (percutie) cat si rotirea burghiului (aschiere). Din aceasta cauza, acestea sunt numai perforatoare de tip greu, care in afara de pistonul cu supapa care bate in capul burghiului, mai au si un motor pneumatic cu roti dintate care roteste burghiul in mod constant.
Printre forezele folosite pentru executarea forajelor la lucrarile de derocari cu explozivi, sunt folosite tipurile Atlas - Copco, SBU100, LVE70, TKU11/35-Bohler, Crawlair (Ingersoll-Rand), Hollmann-Holtrac, Furukawa (PCR200).
Alcatuirea constructiva a unei foreze se prezinta in fig. 3.14 si are in principiu urmatoarele parti: sasiul autopropulsat pe senile sau pe roti cu pneuri (1), afetul (2), coloana de actionare (3), perforatorul (4), prajina (5), capul de carotiere (6), motorul pneumatic (7) si dispozitivul de comanda. Lungimile de foraj ce se pot realiza cu aceste foreze sunt cuprinse intre 24 - 50 m.
C. La volume mari de lucrari se recomanda folosirea instalatiilor de perforat de tip Jumbo cu 2, 3 sau 4 brate, care au cateva mari avantaje fata de perforatoarele individuale si anume:
- se deplaseaza prin autopropulsare pe senile sau pe roti cu pneuri;
- pot perfora mai multe gauri simultan, functie de numarul de brate;
- au viteza mare de perforare, folosind perforatoare de tip greu;
Procedee tehnologice diverse
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
