Planșee

1. PLANSEE

1.1. Notiuni generale

Planşeele sunt elemente de construcţie portante orizontale, care compartimentează clădirea pe verticală sau o închide la partea superioară.

În funcţie de poziţia lor, planşeele pot fi curente sau intermediare, planşeul de pod sau planşeul terasă şi planşeul peste subsol în cazul clădirilor cu subsol.

Planşeul peste subsol şi planşeul terasă (sau de pod) au şi rol de închidere a clădirii.

Din punct de vedere constructiv, planşeele sunt formate din trei părţi distincte (fig.6.1.):

- pardoseala, alcătuită din mai multe straturi (strat de uzură şi finisaj, strat suport, stratul de izolare fonică etc);

- planşeul propriu-zis (brut), cu rol de rezistenţă, care preia toate încărcările ce-i revin şi le transmite la elementele portante verticale ale structurii (pereţi portanţi, stâlpi). Planşeul brut poate fi alcătuit într-o varietate constructivă foarte largă, în funcţie de destinaţia construcţiei, zona de amplasament, dezvoltarea pe înălţime etc;

Planşeul brut asigură condiţii mecanice (de rezistenţă şi rigiditate), atât pentru planşeul propriu-zis, considerat ca element de construcţie solicitat în principal la încovoiere, cât şi ca parte integrantă din structura de rezistenţă a clădirii.

- tavanul, alcătuit de obicei din tencuială şi zugrăveală, sau sub forma unui tavan suspendat.

Stratul de uzură al pardoselii şi tavanul reprezintă elementele nestructurale ale planşeului, elemente de finisaj, a căror rezolvare constructivă se stabileşte în funcţie de destinaţie şi cerinţele impuse de confortul interior precum şi de cerinţele de exploatare a clădirii.

1.2. EXIGENTE DE PERFORMANTA

Planşeele, ca subsisteme (subansamble) structurale ale clădirilor, trebuie să fie astfel concepute, proiectate şi realizate încât să satisfacă, pe toată durata de exploatare, următoarele exigenţe de performanţă:

- rezistenţă şi rigiditate la solicitări statice şi dinamice;

- siguranţă în caz de incendiu;

- izolare, termică, fonică şi hidrofugă;

- aspecte arhitecural- estetice şi economice.

Rezistenţa şi rigiditatea planşeelor trebuie asigurate atât la preluarea încărcărilor verticale, cât şi a încărcărilor orizontale.

Prin exigenţa de rezistenţă se impune ca planşeele să asigure preluarea încărcărilor verticale (permanente şi variabile) şi transmiterea acestora , în condiţii de siguranţă, la elementele de susţinere (pereţi, stîlpi), în ipotezele cele mai defavorabile de încărcare care pot să apară în timpul exploatării sau execuţiei.

Exigenţele de rigiditate trebuie să fie asiguarate atât sub acţiunea încărcărilor verticale cât şi sub acţiunea încărcărilor orizontale.

Exigenţele de rigiditate sub acţiunea încărcărilor verticale impun ca planşeele să nu se deformeze peste limitele admisibile, iar sub acţiunea încărcărilor orizontale (vânt, seism), planşeele trebuie să asigure rigidizarea clădirilor în plan orizontal, respectiv să asigure efectul de şaibă orizontală rigidă, în special la clădirile amplasate în zone seismice.

Siguranţa în caz de incendiu se impune tuturor tipurilor de planşee, indiferent de funcţiile îndeplinite şi modul de alcătuire. În general, planşeele trebuie să fie astfel alcătuite încât să asigure rezistenţa la foc şi toate exigenţele privind riscul de izbucnire a incendiului, durata de propagare şi de supravieţuire în clădire după declanşarea incendiului până la evacuarea ocupanţilor din clădire (conform normelor NPSI).

Limita minimă a rezistenţei la foc se stabileşte în funcţie de gradul de importanţă şi de rezistenţă la foc a clădirii.

Exigenţele de izolare, termică, fonică şi hidrofugă se impun planşeelor, în funcţie de poziţia şi funcţiile pe care le au în structură. Exigenţa de izolare termică se impune planşeelor de acoperiş ( de tip terasă sau şarpantă) şi planşeelor situate deasupra unor spaţii neîncălzite (pivniţe, ganguri circulabile etc). Exigenţele de izolare, fonică se impun tuturor tipurilor de planşee, în mod diferenţiat: planşeele intermediare trebuie să asigure izolarea fonică necesară împotriva zgomotelor aeriene şi de impact, iar planşeele peste subsoluri şi de pod nu impun măsuri speciale de izolare fonică. Exigenţe de izolare hidrifugă se impun planşeelor de acoperiş de tip terasă, în băile apartamentelor, băi comune, bazine de înot etc.

Exigenţele de ordin arhitecural şi estetic se impun planşeelor din încăperi cu destinaţii speciale (săli de recepţie, de spectacole, restaurante,etc), care trebuie să îndeplinească şi o funcţie decorativă, ce se realizează atât prin intermediul finisajelor ( plafoane şi tencuieli decorative) cât şi prin geometria elementelor de rezistenţă a planşeelor.